Corpul uman este format din 65% apă, necesară pentru diferite procese fiziologice și reacții biologice, cum ar fi metabolismul circulației sanguine, eliminarea deșeurilor, detoxifierea și reglarea temperaturii corpului. Setea apare atunci când pierzi 1-2% din conținutul total de apă, dar corpul deja intră în stadiile timpurii ale deshidratării. În plus, foamea, în special pofta de dulce, poate semnala deshidratarea. Iată ce se întâmplă când nu bei suficientă apă în fiecare zi!
Ce schimbări au loc în organismul tău când nu bei suficientă apă?
oboseală și / sau amețeli
modificări ale stării de spirit
dureri de cap
poftă de dulciuri
frisoane
gândire înceată și probleme cu concentrarea
crampe musculare
constipație
piele uscată și / sau riduri pronunțate
urinări frecvente
respirație urât mirositoare
dureri articulare sau de spate
Deshidratarea ușoară poate provoca diferite probleme de sănătate, variind de la dureri de cap până la probleme cognitive. Deshidratarea severă poate pune viața în pericol. Deshidratarea cronică din organism dăunează organelor și duce la apariția bolilor. Iată câteva dintre efectele sale!
Constipație: corpul ia apa din colon atunci când nu are suficientă, iar deșeurile încep să se miște prea încet prin intestinul gros, ceea ce duce la apariția constipației.
Tulburări digestive: lipsa de apă și de minerale alcaline, cum ar fi magneziul și calciu, poate duce la diferite tulburări digestive, cum ar fi refluxul de acid, ulcere și gastrită.
Afecțiuni ale pielii: deshidratarea afectează eliminarea toxinelor prin piele, ducând la apariția afecțiunilor pielii, cum ar fi ridurile, psoriazisul, dermatita și decolorarea pielii.
Probleme cu vezica urinară sau cu rinichii: acizii și toxinele care se acumulează creează un mediu adecvat pentru bacterii, ducând la inflamație, durere, formare de pietre și infecții.
Tensiune arterială ridicată: când corpul este hidratat corect, sângele este în mod normal format din 92% apă. Cu toate acestea, atunci când este deshidratat, sângele devine mai gros, ceea ce provoacă apariția hipertensiunii arteriale și a rezistenței la fluxul sanguin.
Un nivel ridicat al colesterolului: organismul produce mai mult colesterol pentru a preveni pierderea apei din celule.
Dureri de cap și migrene: deshidratarea din organism înlătură fluidele din jurul celulelor creierului, acest lucru ducând la apariția migrenelor și durerilor de cap.
Dureri articulare sau rigiditate a articulațiilor: toate articulațiile au o învelitoare a cartilajului compusă în principal din apă. Deshidratarea afectează cartilajul, ducând la apariția durerii și disconfortului la nivelul articulațiilor.
Creștere în greutate și foame constantă: când suntem deshidratați, celulele corpului nu au suficientă energie pentru a arde combustibilul, provocând oboseală. Prin urmare, avem tendința de a mânca mai mult.
Astm și alergii - pentru a conserva apa, organismul restricționează căile respiratorii, crescând nivelul histaminei.
Poftă de dulce: apa este necesară pentru a procesa nutrienții din organism, inclusiv glicogenul. Prin urmare, în cazul deshidratării, organismul semnalează că ai nevoie de zahăr.
Orientările generale indică faptul că ar trebui să bem zilnic 8 pahare de apă, dar nevoia de apă poate varia, în funcție de factori precum activitatea fizică și condițiile meteorologice. Prin urmare, este imposibil să se stabilească o orientare generală care să fie potrivită pentru toată lumea. Dar cel mai bun mod de a urmări starea hidratării de la o zi la alta este inspectarea culorii urinei. Dacă este întunecată și concentrată, înseamnă că rinichii rețin apă pentru a-și îndeplini funcțiile, deci trebuie să bei mai multă apă. Culoarea ideală a urinei este galben deschis.
În plus, o persoană sănătoasă urinează de aproximativ 7-8 ori pe zi. Dacă nu mergi la toaletă timp de câteva ore ziua, corpul tău s-ar putea să nu aibă suficientă apă. Deshidratarea din organism provoacă inițial oboseală și iritabilitate, incapacitatea de a te concentra și probleme cu abilitățile de condus.