Deși se recunoaște din ce în ce mai des faptul că microbiomul poate afecta funcționarea tuturor organelor, imunitatea și aspectul pielii, încă mai sunt multe lucruri de descoperit despre modul în care interacționează bacteriile benefice din tractul intestinal cu restul microbilor și care este rezultatul final în diferite situații. În aceste condiții contează foarte mult să eviți să te ghidezi după informațiile eronate pentru că nu vei fi mai aproape de a-ți fortifica organismul, ci ai putea chiar să aplici greșit regulile de bază.
Iată cele mai comune mituri vehiculate despre microbiomul uman:
1. Uterul este un mediu steril
Un principiu repetat des în rândul specialiștilor a fost cel legat de sterilitatea uterului, existând convingerea că bebelușii nu sunt expuși la acțiunea microorganismelor până la naștere. În ultimul deceniu a devenit din ce în ce mai clar că uterul mamei nu este complet steril și că microbiomul se formează înainte de naștere.
2. Dintre toți nutrienții, numai fibrele afectează echilibrul de bacterii utile
Este adevărat că fibrele din alimentație au un impact profund asupra bacteriilor care populează microbiomul, dar nu trebuie să se creadă că sunt singurii nutrienți care interacționează cu acesta. Zaharurile simple sau grăsimile au, de asemenea, un efect de modulare a microbiomului. De exemplu, consumul de dulciuri rafinate schimbă componența microbiomului de la nivelul tractului intestinal superior, lucru care poate avea un efect complex, ajungând să influențeze inclusiv funcțiile colonului.
Există două căi principale prin care o anumită substanță poate modifica bacteriile din componența microbiomului:
- prin descompunerea și utilizarea ei de către microbi sau bacterii în cadrul proceselor metabolice;
- prin modificarea mediului din microbiom, ca urmare a afectării raportului dintre bacteriile benefice și restul microbilor.
3. Microbiomul se modifică foarte lent
Se presupune adesea că este nevoie de multe zile, săptămâni sau chiar luni pentru ca microbiomul uman să se modifice ca urmare a influenței factorilor externi. Realitatea este că evoluția bacteriilor de la nivelul microbiomului se modifică foarte rapid. De exemplu, simpla aplicare a unei loțiuni antibacteriene pe piele va face ca ingredientele din componența produsului să acționeze și să altereze compoziția microbiomului.
4. Iaurtul și suplimentele cu probiotice pot „repara” microbiomul deteriorat
Multe persoane cred că este suficient să mănânci porții în plus de iaurt și să iei suplimente pe bază de probiotice pentru a reface microbiomul afectat negativ. Această impresie se datorează mai mult reclamelor și etichetelor atractive de pe produse, dar nu corespunde cu realitatea. Principalul inconvenient este că iaurtul și aceste suplimente nu conțin decât un anumit tip de bacterii, în special Lactobacillus spp. Deși aceste bacterii au un efect pozitiv asupra microbiomului, ele nu reprezintă decât o mică parte din totalul de bacterii care sunt distruse în urma tratamentelor cu antibiotice. Încercarea de a „repara” microbiomul apelând la aceste opțiuni este similară cu strategia de refacere a unei zone împădurite plantând o singură specie de copaci.
5. Dieta fiecărei persoane trebuie adaptată la specificul microbiomului său
Este adevărat că nu există două persoane care să aibă un microbiom identic, dar acest lucru a alimentat și impresia că ar trebui să avem cu toții meniuri diferite. Deși pare logică, această presupunere nu este corectă. Compoziția microbiomului este într-o schimbare constantă datorită preparatelor pe care le alegi, a locurilor pe care le vizitezi sau a tratamentelor pe care le urmezi. Din moment ce fluxul de modificare al compoziției de bacterii de la nivelul microbiomului nu se oprește niciodată, sănătatea lui nu va depinde de o dietă personalizată, ci mai degrabă de calitățile generale ale alimentelor.