Zona zoster este o infectie virala care se manifesta printr-o eruptie cutanata dureroasa, localizata intr-o singura parte a corpului, in zona corespunzatoare traiectului unui nerv senzitiv.
Afectiunea este determinata de reactivarea virusului care cauzeaza varicela - virusul varicelo-zoosterian.
Odata ce o persoana a avut varicela, virusul ramane inactiv in radacinile nervoase pana cand, la unele persoane, in anumite conditii, se reactiveaza. Cand virusul devine activ, persoana face zona zoster in loc de varicela.
Factori de risc
Zona zoster este o boala comuna la persoanele adulte si la cele cu sistemul imunitar slabit de varsta, stres, alte afectiuni, anumite medicamente sau alti factori.
Cai de transmitere
Expunerea la zona zoster nu declanseaza boala, insa poate produce varicela la cei care nu au avut-o. Transmiterea se face prin contactul cu lichidul din vezicule sau chiar prin aer.
Pacientii cu zona zoster trebuie sa evite contactul fizic cu persoanele care nu au avut varicela si in cazul carora infectia ar putea antrena consecinte grave - cum este cazul femeilor insarcinate (infectia poate fi periculoasa pentru fat), persoanelor imunodeprimate si nou-nascutilor.
Simptome
Zona zoster evolueaza in trei etape:
Prodromul: senzatie de durere, arsura sau mancarime in zona afectata, care apare cu cateva zile inainte de aparitia eruptiei; acestea sunt limitate la o singura parte a corpului, oprindu-se la linia mediana, cel mai frecvent pe piept sau spate, insa pot afecta orice zona, inclusiv abdomenul, fata, dar si membrele posterioare si inferioare.
Poate fi insotita de aparitia eritemului (roseata) in regiunea dureroasa si de simptomatologie asemanatoare gripei: frisoane sau crampe abdominale, de obicei fara febra.
Etapa eruptiva: Initial apar niste pete rosii, care se transforma ulterior in vezicule, iar durerea resimtita este extrema. Continutul veziculelor se tulbura, apoi se usuca, transformandu-se in cruste. Acestea persista 10-14 zile, apoi se desprind, lasand o depigmentare centrala si o hiperpigmentare periferica.
Eruptia poate fi localizata oriunde, insa predispune la aparitia complicatiilor localizarea oftalmica, aceasta putandu-se solda in cazuri grave, in lipsa tratamentului, cu pierderea vederii.
Nevralgia post-herpetica: durerea persistenta dupa vindecarea eruptiei cutanate este cea mai comuna complicatie a bolii, avand o durata medie de 6 luni. Se poate manifesta sub forma de durere, senzatie de arsura sau sensibilitate extrema la atingere. Poate duce in anumite cazuri la depresie.
Tratament
Tratamentul precoce este important deoarece scade durata bolii, durerea si riscul de aparitie a complicatiilor. Medicamentele antivirale uzuale includ aciclovirul, famciclovirul sau valaciclovirul.
Tratamentul simptomatic al durerii se face prin antiinflamatorii (aspirina, ibuprofen) si antialgice (algocalmin). In cazuri extreme vor fi prescrisi corticosteroizi.
Pentru prevenirea suprainfectiei leziunilor cutanate sunt recomandate antisepticele si antibioticele locale. In cazul localizarii oftalmice tratamentul va fi stabilit numai de catre medicul oftalmolog.