Potrivit cercetătorilor americani, pacienţii trataţi au putut stabili mai frecvent contacte vizual şi au devenit mai puţin iritabili. Este prima dată când medicamentul a fost testat cu succes pe pacienţi, iar specialiştii speră ca aceste rezultate să aducă îmbunătăţiri în tratamentul autismului.
"Am observat îmbunătăţiri semnificative la majoritatea pacienţilor trataţi, precum reducerea stărilor de agitaţie şi a crizelor. Sperăm că aceste teste să ajute la descoperirea unor noi tratamente în cazul autismului," declară dr. Craig Erickson din echipa de cercetători, citat de DailyMail.
Noul medicament, numit Arbaclofen, este menit să reechilibreze chimia creierului la pacienţii diagnosticaţi cu autism. Testele au fost efectuate pe 25 de copii autişti cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani, timp de 8 săptămâni. Tratamentul a înregistrat efecte secundare uşoare, iar pacienţii trataţi au devenit mai calmi şi sociabili. Cercetătorii susţin că la sfârşitul studiului, pacienţii au înregistrat o reducere a nivelului de anxietate şi au reuşit să stabilească mai uşor contacte vizuale.
De exemplu, unul dintre adolescenţii trataţi, la începutul studiului era agitat şi nu era capabil să stea mai mult de câteva minute în cameră cu cercetătorii. La sfârşitul cercetării însă, pacientul comunica prin bileţele cu specialiştii şi a devenit mai puţin agresiv şi anxios.
Studiile anterioare au arătat că în cazul pacienţilor cu autism, creierul produce prea mult glutamat, neurotransmiţător care provoacă excitaţie la nivelul celulelor nervoase. De asemenea, cercetătorii susţin că şi nivelul unui alt neurotransmiţător, numit acid gamma-aminobutiric (GABA), este mic. "Cu acest medicament încercăm să aducem cât mai aproape de normal funcţiile creierului. Din cauza nivelului ridicat de glutamat, pacienţii cu autism devin foarte sensibili la zgomotele puternice sau la modificările bruşte din mediul înconjurător, intensificând stările de anxietate şi frică," explică dr. Randall Carpenter, cercetător care a luat parte de la realizarea medicamentului.
Autismul apare mai frecvent la băieţi
Se estimează că 3-6 din 1000 de nou născuţi au autism şi apare de 3-4 ori mai des în rândul băieţilor decât fetelor. Dintre toate tulburările de dezvoltare, această este poate cea mai tulburătoare, pentru că implică deficienţe în multiple zone de funcţionare: limbaj, atenţie, percepţie, socializare, dezvoltare motorie. Este o tulburare gravă prin care copilul nu poate să relationeze şi să comunice aşa cum se aşteaptă de la un copil obişnuit în etapele sale de dezvoltare.
Comportamentele copilului sunt de fapt cele care anunţă prezenţa afecţiunii, iar părinţii sunt de obicei cei care observă manifestări neobişnuite. În unele cazuri, bebeluşul pare diferit chiar de la naştere, nu îi observă pe cei din jurul lor, se concentrează pe un obiect pentru o perioadă lungă de timp, este foarte tăcut sau plânge foarte des. În general, copii cu autism au probleme în 3 faze cruciale: deprinderi sociale, limbaj şi comportament. Cea mai gravă formă de autism este marcată de o inadaptabilitate completă la comunicare sau la interactionarea cu alte persoane. Deoarece simptomele autismului variază considerabil, 2 copii cu acelaşi diagnostic pot reacţiona total diferit şi pot avea un comportament total diferit.
Când ajung la maturitate unii copii cu autism devin mai responsabili decât alţii şi nu au un comportament atât de derutat. Unii dintre aceştia ajung să aibă o viaţă normală sau cât mai aproape de normalitate, însă şi aceştia prezintă dificultăţi în vorbire, de deprinderi sociale. Anii adolescenţei pot însemna o înrăutăţire a problemelor.
Diagnosticul se face doar de către un medic, observând copilul şi prin relatările părinţilor sau ale celor ce au grijă de copil. Se pot face teste neurologice specifice, însă de cele mai multe ori diagnosticul este evident, mai ales în cazurile grave. Deoarece începerea tratamentului în cel mai scurt timp este o necesitate, este important că diagnosticul să fie pus înainte că micuţul să împlinească vârsta de 3 ani. Se consideră că până la această vârstă nu au loc schimbări semnificative ale comportamentului.