Adevarul este ca, pana in urma cu relativ putina vreme, nu se cunostea nimic despre aceasta problema. Nu fusese teoretizata si, prin urmare, nu se stia nici care sunt cauzele, nici ce remedii s-ar putea gasi. Chiar daca denumirea (nu tocmai inspirata) ne duce cu gandul mai degraba la o persoana ipohondra, nu este asa. In esenta, este vorba de o afectiune de ordin neurologic si se caracterizeaza prin niste senzatii ciudate, care apar atunci cand ne intindem in pat si musculatura se relaxeaza.
Mai exact, este vorba despre furnicaturi la inceput nu foarte intense, dar care in scurt timp devin tot mai puternice si astfel este practic imposibil sa mai stai in pat. Inevitabil, apar starile de nervozitate, iar cat despre somn - nici vorba. Desigur, daca acest lucru se intampla numai intr-o seara, nu ar fi o problema; insa cand situatia se repeta frecvent, devine cel putin suparator.
Ceea ce particularizeaza aceasta afectiune si contribuie in mod decisiv la stabilirea diagnosticului consta in faptul ca simptomele apar cu precadere la lasarea serii sau pe parcursul noptii, se intensifica in momentele de repaus si se amelioreaza de indata ce se face miscare.
Este adevarat ca nu toti oamenii reactioneaza la fel; astfel, unii dintre ei se pot odihni relativ bine, in timp ce altii nu reusesc sa inchida ochii ore in sir. Iar atunci cand in sfarsit adorm, este foarte posibil sa se trezeasca de mai multe ori pe parcursul noptii, ca urmare a furnicaturilor puternice pe care le resimt. Pentru unii dintre pacienti, furnicaturile se pot transforma chiar in dureri puternice, dar cazurile acestea sunt totusi rare.
Dar acest lucru nu inseamna ca, daca problema nu este atat de suparatoare incat sa nu te lase sa dormi, poti sa o treci cu vederea si sa nu te mai preocupe. In timp, s-ar putea agrava (pentru ca sindromul este evolutiv) si exista riscul sa ajungi in situatia de a nu mai putea sta jos ori de a manca in picioare. Nu pare foarte grav, dar ia incearca sa-ti imaginezi ce ar insemna acest lucru, tradus in fapt concret. A nu mai putea da randament la serviciu si a-ti compromite viata sociala constituie un exemplu.
Cauzele aparitiei acestui sindrom nu sunt cunoscute inca precis. Aparent, potrivit unor studii efectuate la o clinica de neurochirurgie din Statele Unite ale Americii, una dintre explicatii ar fi insuficienta fierului la nivelul creierului, ceea ce duce la aparitia unui dezechilibru in realizarea anumitor conexiuni nervoase.
Nu este insa atat de simplu cum ar putea parea la prima vedere: astfel, e perfect posibil ca procentajul de fier din sange sa se incadreze in limite normale, ceea ce nu se intampla, in cazul celor afectati de acest sindrom, si la nivel cerebral. O alta varianta posibila se refera la deficitul de vitamina B.
Exista o serie de medicamente specifice, care se pot administra cu succes. Dar (evident, mereu exista cate un "dar") - trebuie tinut cont de starea generala de sanatate a persoanei respective. Astfel, daca pacientul sufera de diabet sau este vorba de o femeie insarcinata (diabetul si sarcina pot constitui un teren propice pentru aparitia acestei afectiuni), conduita terapeutica va trebui sa tina cont sa nu interfereze cu alte medicamente administrate si, in al doilea caz, sa nu puna in pericol sanatatea fatului. In cazul femeilor insarcinate, este posibil ca dupa nastere simptomele sa dispara.
Daca te regasesti in aceasta situatie, nu dispera. Gandeste-te ca acum afectiunea este cunoscuta, exista diverse variante de tratament, iar cercetarile nu s-au incheiat inca. Pana una-alta, cand apar simptomele poti incerca sa-ti pui comprese reci pe gambe si sa bei un ceai relaxant (de tei, de exemplu). Nu lua insa calmante; acestea iti vor induce un somn fortat, neodihnitor, si pe termen lung ar putea da dependenta.