"E foarte dureros sa stii ca venirea copilului pe lume e conditionata de niste bani. Bani pe care nu ii avem. Infertilitatea e o boala, poate cea mai crunta pentru un cuplu.". Acestea sunt cuvintele unei tinere care isi doreste mai mult decat orice sa poata avea un copil.
La fel ca ea sunt numeroase alte persoane care isi doresc cu ardoare sa fie parinti si, pe langa lupta constanta cu timpul si cu sentimentele coplesitoare, sunt nevoite sa lupte cu lipsa banilor si legile din Romania, care nu le permit sa beneficieze de tratamente gratuite, asa cum se intampla in numeroase tari din Uniunea Europeana.
Rezolutia Parlamentului European din 21 februarie 2008, privind viitorul demografic al Europei, constata ca: "infertilitatea este o boala recunoscuta de Organizatia Mondiala a Sanatatii, care poate avea efecte grave, cum ar fi depresia; subliniaza faptul ca rata infertilitatii este in crestere, atingand, in prezent, aproximativ 15% din cupluri. Parlamentul European invita, prin urmare, statele membre sa garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament impotriva infertilitatii." (www.europarl.europa.eu)
Organizatia Mondiala a Sanatatii recunoaste infertilitatea drept o boala, prin urmare, persoanele infertile care platesc taxe si impozite ar trebui sa beneficieze gratuit, prin intermediul programelor de sanatate publica, de tratamente pentru fertilitate sau proceduri medicale de tip inseminare artificiala sau fertilizare in vitro.
Cu toate acestea, in tara noastra, infertilitatea ramane o problema netratata si chiar ignorata de autoritati. Tratamentele pentru fertilitate sunt inaccesibile multor cupluri si, cu toate ca sunt partial compensate, compensarea se poate obtine cu dosare consistente si mult timp irosit. Pentru ca timpul este o resursa extrem de pretioasa pentru cele mai multe cupluri care isi doresc un copil, majoritatea renunta la aceasta compensare si suporta singuri cheltuielile.
"Suntem un cuplu tanar care luptam de patru ani si jumatate sa devenim parinti. In inconstienta noastra, am crezut ca se va intampla repede acest lucru, insa, din pacate, timpul a trecut, luna dupa luna, an dupa an, timp incarcat de asteptari, sperante, vise, dezamagiri. Am facut analize, interventii chirurgicale, ecografii, si eu, si sotul, am cheltuit zeci de milioane pe drumuri la Bucuresti si investigatii, deocamdata fara rezultat.
© Copyright:
Statul roman ignora visul de a fi parinte
"E foarte dureros sa stii ca venirea copilului pe lume e conditionata de niste bani. Bani pe care nu ii avem. Infertilitatea e o boala, poate cea mai crunta pentru un cuplu.". Acestea sunt cuvintele unei tinere care isi doreste mai mult decat orice sa poata avea un copil.
Comentarii (34)
Ar trebui sa-ti faci mai multe griji pentru copiii aia care cersesc printre masini decat pt copiii care nici macar nu s-au nascut, daca tot te doare sufletul atat de tare. Daca tot aduci atata aminte de "ratiune si apelul la ratiune", ar fi trebuit sa intelegi macar esenta problemei: oamenii astia au o problema de sanatate si vor sa fie tratati ca oricare alt bolnav. Cum tu iti pui mana in ghips la spital, fara sa platesti, asa si ei au dreptul la tratament. Ca doar sunt "slujbasi" si platesc impozite.
Nu mai plecati urechea la ceea ce spun toti idiotii. Numai un idiot fara suflet ar putea sa creada ca este drept ca unii sa nu poata avea copii... este, tot asa cum pentru unii este drept si ca unii copii au cancer... Singurele pacate implicate sunt cele pe care si le fac ei afirmand astfel de lucruri...Domnilor Bogdan, soarec si alte peste de acest gen, sunteti niste frustrati si asa veti ramane. Unde nu e creier si mai apare si aroganta...
Campania noastra s-a intensificat mult in ultimele zile, s-a obtinut acordul de principiu al Ministerului Sanatatii, dna deputat Sulfina Barbu lucreaza la proiectul de lege, iar la Gala Premiile Carol Davila aceasta campanie de responsabilizare sociala a primit premiul special. Daca doriti sa (re)vedeti emisiunea de la TVR1 despre campania noastra si despre infertilitate, inregistrarea exista pe blogul campaniei http://infertilitateaesteoboala.wordpress.com/ (daca linkul nu este functional, copiati adresa in browser sau cautati pe google cu "infertilitatea este o boala"). Indiferent daca sunteti sau nu afectati de infertilitate, daca apreciati din punct de vedere social, civic sau comunicational ceea ce facem in cadrul acestei campanii, ne puteti vota la roglogfest (detalii pe pagina), pentru o mai buna vizibilitate si mediatizare a cauzei! Multumim tuturor!
Heh, nici nu ma asteptam sa starnesc atatea polemici, multumesc celora care m-au sustinut, cat si celora care m-au combatut. Insa, chiar tardiv (deobicei nu am timp de discutii sterile), ma vad nevoit sa raspund. Nu sa raspund acelora care au impresia ca daca au citit o fituica de pseudopsihologie isi imagineaza ca ma pot eticheta si clasifica intr-o categorie. Sau ca au inteles ceva din sutele de volume ale lui Freud macar ... macar. Insa mi-a placut cel mai mult modul in care Anca mi-a spus la final sa TAC daca nu pot citii cu empatie si ... cum ai spus ... rabdare si daca sunt in stare. Stimata Anca, in ciuda faptului ca m-ai luat "de sus" cu "tinere", poate ar fi trebuit sa citesti cu atentie ce am scris. Ai fi vazut astfel ca nu sunt chiar asa tarnar, desi iti multumesc pentru compliment ;) Link-ul pe care mi l-ai recomandat , poate o sa il citesc, poate ca nu, in limita timpului disponibil si a interesului starnit, (daca as citii toate lucrurile care imi vin pe mail nu as mai avea timp nici de somn), asta nu insemana ca nu stiu aproape nimica. Nu am nici impresia ca le stiu pe toate, si tratez cu condescendenta numai pe cei sau cele cu IQ-ul sub 3 (adica mai mic decat mine :) , cum sunt multe, insa ... cum sa iti explic eu sa intelegi mai bine ... este ca in cazul AIDS. Nu stiu exact mecanismul de replicare virala si de mutatie continua a nucleotidelor ADN in interiorul virusului sau gazdei, dar stiu destul de multe ca SA MA PROTEJEZ la contactele cu fete despre care nu stiu sigur ca nu au HIV. Intelegi tu? Este drept ca desi nu am copii (in principal deoarece nu le-as putea oferii o viata mai buna decat a mea) sunt inconjurat de parinti deveniti roboti , prieteni din copilarie, vecini si colegi, care nu numai ca (unii) si-au distrus viata facand niste greseli despre care nu vreau sa detaliez, dar cam in proportie de 95% SE CHINUIE sa continue si sa sustina o familie cu copii facuti din credinta (sau inconstienta) ca "cresc singuri" . Ei bine, NU CRESC SINGURI! , scriu cu majuscule ca sa intelegi despre ce e vorba. Chiar daca mi-e greu sa inteleg nevoile unei femei de a fi mama, am facut paralela cu berea deoarece femeile care vor copii gandindu-se la viitorul doar de "maine" , nu si de "poimaine", sunt precum cei care mai cer "doar inca o bere" la tejgea. Mentionez ca eu nu beau alcool asta ca sa ii raspund pe scurt altei super-psiholoage. Consider nevoia de procreere ca o nevoie extrem de puternica, insa eu nu zic sa nu faceti copii! ALO! Faceti si 100 dar doar DACA VA PUTETI PERMITE! Nu punand statul sau bunicii sau verii sau unchii sau asistentii maternali sa vi-i creasca sau sa va ajute la cresterea lor. Incercati sa aveti decenta si maturitatea sa va asumati o raspundere! Eu nu vorbesc aici despre Dumnezeu, despre cum A crreat El lumea sau despre notiuni teologice pe care nici marea majoritate a popilor preocupati de banii de la babe nu le inteleg. Nici nu am pretentia de a stii ce doreste Dumnezeu. Eu aici vorbesc despre lucruri lumesti, despre instincte materne si conditii materiale si sociale. Atat. Lucruri pe care le pot intelege sper si femeile care isi doresc copii asa cum colegul meu Alin isi doreste IPHONE (fara sa aibe nici cea mai vaga idee de cum functioneaza si ce trebuie facut cu el). Eu fac un apel la ratiune, ratiunea de a gandii in perspectiva celor 16-20 de ani de sclavie in care poate baga un copil o familie de simplii slujbasi. Monica Columbeanu? Unii ar putea crede ca vreau sa spun ca poate sa faca si 100. Gresit! Nu trebuie sa faca copii, deoarece e praf cu pulbere la crestere/educatie. Drept e ca permitandu-si o bona si un climat sigur pt crestere, se mai remediaza din carente. Insa parerea mea este ca tot nu e suficient. Sper sa se inteleaga despre ce vorbesc. Sanatate! Si minte mai multa.
Ma uimeste ceea ce spui tu! Daca tu spui ca nu exista nicio bucurie mai mare decat a avea un copil sau ca nu exista alinare pentru aceasta problema....tin sa te contrazic...Dumnezeu este alinarea tuturor...si tot El ne trece prin incercari, prin greutati....tocmai pentru a ne face mai tari, nu mai slabi...Sa stii, El niciodata nu ne trece prin ceva, oricat de greu ar fi, fara sa avem solutie la problema, fara sa avem alinare si ajutor...Nimic nu este prea greu daca suntem in El si El este in noi....:)
Stiu ca uneori si viata pare nedreapta, si Dumnezeu pare nedrept. Pare...dar Dumnezeu nu este nedrept. Spui ca este nedrept cu oamenii buni si onesti... Eu as spune ca acesti oameni care sunt buni si onesti sa fie buni si onesti si sa pazeasca legile Lui pana la sfarsitul vietilor lor, si Dumnezeu, pentru ca este drept, le va da o rasplata inimaginabila.:) Sper ca ai inteles ceea ce vreau sa spun.SI, legat de articol, nu cred ca un copil face parte din categoria Capricii, cred ca e doar vorba de...ne dorim cel mai mult ceea ce nu putem avea. Cam asta cred...Imi pare rau pentru toate persoanele in aceasta situatie....Dumnezeu sa va ajute!!Singura speranta.....dar totusi nu va descurajati...El are un plan pentru fiecare...si nu cred ca pentru fiecare om este acelasi plan, sa aibe copii.....:)
Statul roman ignora multe lucruri..Din pacate si romanii fac acelasi lucru..Si eu si voi..Noi toti..As vrea sa amintesc pe aceasta cale de FORMULARUL 112..Doar sa amintesc ca altceva nu pot face sau sunt prea indiferenta si eu cA sa fac ceva pentru romanii bolnavi cu ghinionul de a fi saraci...
Cei care doresc sa se implice sunt asteptati pe pagina http://infertilitateaesteoboala.wordpress.com/news/ si acolo ne organizam. In principiu, o actiune rapida si care nu cere un mare efort la nivelul timpului acordat este trimiterea de mesaje catre factori de raspundere in domeniu. Coordonatorii furnizeaza mesaje-tip, care trebuie doar adaptate si trimise. Va aspteptam! Ne puteti scrie si la: infertilitatea@yahoo.com
salutare Din pacate si eu sufar de aceasta boala . Este groaznic sa te gandesti ca poate nu vei reusii sa iti tii in brate propiul copil . Eu am endometrioza si am trecut deja printr-o operatie . Medicii imi dau sanse putine de a ramane insarcinata . Ar tb sa incerc o FIV dar din pacate nu am bani pt asa ceva . Maria am citit povestea ta si ma bucur din suflet ca visul ti-a devenit realitate . Iti doresc multa fericire si sanatate si sa ai parte de o viata frumoasa alaturi de copilasul tau . Sper din suflet sa ne putem bucura si noi de aceasta reusita ! Doamne ajuta ! Multa sanatate
Dumnezeu este nedrept cu cei buni ,cei onesti cei care traiesc sanatos trupeste cat si spiritual ,cu cei care au grija sa nu gresesca cu nimic fata de lumea in care traiesc si muncesc cu gandul la El.Asta este concluzia mea dupa ce am vazut ce se intampla in lumea asta. Da ,si eu imi doresc de ani buni sa raman insarcinata.M-am gandit de foarte multe ori la adoptie...consider a fi un lucru extraordinar sa poti adopta un copil chiar daca mai ai sau nu unul biologic si sa-i daruiesti dragoste,siguranta si un iceput de de drum in viata...Usor de spus....Noi horbocaim prin viata si visam frumos.Dar speranta moare ultima..: )
DESI AR TREBUI SA EXALTE DE FERIFIRE ROMANII SANT INGROZITI MAI TARE DECAT DE MOARTE CAND STIU CA AU CONCEPUT CREAT VIATA SI TREC IMEDIAT LA CRIMA AVORT SAU CHIAR SI MAI REPEDE FETE CARE NU AU NICI CICLU IAU ANTICONCEPTIALE POPOR DE CRIMINALI IRECUPERABILI FAC COPII COPIII BOSOROGII SI SARACI BOLNAVII IAR TINERII SE DESTRABALEAZA FAC SEX PORNO CU MARE PARERE DE RAU DAR E TARDIV SA SE MAI POATA SALVA CEVA
......sa amintesti, si tandretea tatalui & empatia sa , in aceasta perioada si nu numai ! Toate contribuie la buna traversare a celor 9 luni ! Cand eram gravida, mereu le cantam copiilor anumite cantecele! Aveam niste cantecele care imi placeau enorm ! Dupa ce i-am nascut, le cantam si la baie, si la infasat si cand ma jucam cu ei s.a.m.d.! E de necrezut ca, atunci, cand incepeam melodiile cantate in perioada de sarcina, "ciuleau urechile", iar daca plangeau, imediat taceau! Sa fi tinut ei minte melodiile cantate cand inca nu vazusera lumina zilei!???Doamne, cate mistere ! @Stela, ai dreptate pana la Dumnezeu si inapoi, dar, tragedia este ca ACUM, cca75 % dintre copiii care se nasc - ori nu sunt doriti, ori sunt copii de week-end, ori n-au parinti responsabili si-i aduc pe lume sa ia alocatia, ori , mai tarziu, parintii se despart si "cade leaganul", "se rupe creanga", ori sunt copii de VIP-uri, care ajung , si ei, tot in tagma orfanilor, dar cu alt suport financiar, ori..., ori...., ori.... - !!! Trebuie sa fii ZEU ca sa cresti un OM, ASTAZI! Ce bine ca nu mai sunt tanara! Ce bine ca nu mai am copiii si nepoti de crescut, ACUM, intrucat n-as mai sti ( nu vreau sa stiu, pentru ca nu accept), ce Valori sunt mai puternice si la moda, ce Grila, ce Sistem de viata sa le impartasesc pentru a supravietui JUNGLEI !!! Avem o nepotica de 5 ani ! Ma credeti ca nu mai stim cum s-o crestem? Daca va primi educatia mamei a sale, poate, vor rade baietii si fetele de ea, ca e prea cuminte, prea constiincioasa, prea curata si onesta, prea are seria sinonimica a omului de calitate in toata fiinta ei ! Si.....devine, poate, atipica si obositoare! Doamne, ajuta-ne pe toti ! Sa va dea Domnul IISIS tot ce va doriti de la Viata ! Sarbatori fericite @All !!!
Oameni BUNI ! Este timpul acceptarii !! Trebuie sa-i acceptam in acceasi masura si pe cei buni, dar si pe cei despre care credem ca nu sunt buni. Copiii sunt cei care vor schimba lumea. Asa ca daca vrem ca lucrurile sa se schimbe in aceasta lume, atunci sa aducem pe lume copii. Dar - cred eu ca - este foarte important sa le pregatim intrarea in lume inca din timpul vietii intrauterine. Pentru ca ei sunt "vii" din prima secunda de dupa fecundarea ovului. Aud, simt si percep toate starile mamei. Muzica romaneasca autentica, lectiile de istorie adevarata, reguli de comportament civilizat, compasiune fata de intreaga creatie, citite in aceasta perioada, nu vor fi uitate N IC I O D A T A. !!
@Bogdam si-a spus o parere; de ce nu o acceptati? Si....vreti sa spuneti ca nu are dreptate??? Habar n-aveti cat de grea e meseria de parinte, in acest ev necredincios, in care au disparut aproape toate valorile. cand ajung la scoala se simt atat de umiliti cand vad ca VALOAREA acum se masoara in vile , piscine, conturi, excursii in lume s.a. Sufletul din om il scoate un copil, intre 5-15 ani( cand mai incepe sa constientizeze in ce registru se afla), tot intreband :"Dar noi de e nu avem asa ceva???" Cum sa-l faci pe copilul tau atat de dorit sa nu capete..."fobie sociala" cand vede atata nedreptate in jurul lui???? Cum? Dati-ne, si noua metoda voastra ! O sa ma intrebati daca eu am copii ! Am! Am si nepoti ! Deja cotizez pentru o idila, la 15 ani!Doamne cate ar mai dori!!! Har Domnului ca i-am convins -idealista cum sunt - ca asta e razorul nostr, in asta s-a nascut; sa faca el sa scape de el, invatand, pregatindu-se temeinic ...bla...bla...bla....Si ce sa faca daca va fi superisim, pe mai departe??? Sa ni-l fure Vestul si SUA? Cititi pe NET, aici, in dreapta, sa vedeti cum ii cheama la munca , la ei> Vreti sa fie emigranti??? Noi nu vrem ! Doamne, ajuta sa ramana langa parintii lor! Si langa noi! sa nu intelegeti ca sunt impotriva maternitatii sau a statutului de parinte, dar...."Cine are sa-i traiasca"...."Cine n-are, daca-i doreste, sa- si ia tone de rabdare si devotiune ca sa creasca OAMENI, nu avortoni!
Pentru Maria..ma bucur nespus de mult pentru tine,Maria!M-a impresionat mult articolul tau,cat si ale altor fete care stau cu gandul la un Babby...va doresc Succes si Sanatate la toate! Cat despre Bogdan?!.....cred ca cine isi doreste ceva,mai ales un copil,stie ce vrea,si e gata la toate riscurile,durerile,noptile nedormite si situatiea financiara!...si in fine nu Tu le vei creste copiii.Si nu cred ca ar trebui sa punem saere pe Rana cuiva...cel care a spus ca ai numai Bere in capul tau - are dreptate!...sper sa se limpezeasca vre-o data si sa-ti schimbi atitudinea...
Draga Bogdan, un copil in primul rand are nevoie de dragoste si aceste femei vor un copil pentru ca au multa dragoste de daruit. Probabil tu n-ai avut parte de asa ceva si de aia esti asa rautacios, deci nu e vina ta. Cat despre bani, un copil cred eu ca poate fi sustinut, mai ales de o familie care si-l doreste. Bineinteles nu luam in calcul inconstientii care fac copii sa aiba banii de alocatie.
Am si eu intrebari pt. cei ignoranti si rai: V-ati gandit vreodata ca din cauza mediului poluat in care traim si a hranei tratate e posibil chiar copiii vostri cand vor fi maturi sa isi doreasca un urmas si sa nu poata sa il conceapa natural? Puteti sa va imaginati ca un cuplu care isi doreste un copil nu are nici o alinare, indiferent ce alte bucurii sunt in viata? ...Hai atunci sa nu mai investeasca statul in cei bolnavi de cancer, ca oricum vor muri...Hai sa ii lasam pe cei cu handicapuri sa moara incet ca oricum nu pot da inapoi cumva statului banii care sunt investiti in ei...Hai sa facem triaje ca pe vremea lui Hitler si cei cu probleme de sanatate si infertilitate sa fim trimisi in lagare de munca. Cautati adanc in sufletul vostru si poate gasiti o urma de... umanitate!
Bogdan tu ai copii? dupa cate vad nu prea cred ca ai ai un singur lucru tu numai bere este in capul tau. Veziti de treaba ta si nu ati mai da cu parerea unde nu sti!!!!!!! Si noi ne dorim un copil exact cum a dorit si mama ta sa te aiba pe tine.
Multumesc tuturor celor care sustin aceasta cauza, care inteleg ce inseamna si cat doare sa nu poti avea un copil pentru ca nu detii miile de Euro ... Celor care sunt contra si cred ca reusesc sa toarne un copil puscand din degete ... le doresc sa ajunga sa-si doreasca sa nu aiba probleme de infertilitate. Si sa aiba parte de tot atata intelegere cata ofera.
Am 29 de ani si am trecut pena acum prin 3 fertilizari in viro din pacate nereusite nu stie nimeni ce este in sufletele noastre nu suntem intelesi,ajutati,sustinuti din partea statului Roman. este dureros si fizic si pshic se fac eforturi financiare mari pt o fertilizare in vitro am facut 3 credite la banci.Este foarte greu sa ni se ia dreptul de afi parinti dreptul de a da nastere unui sufletel.Poate ne aude si pe noi cineva si va face ceva pentru noi!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Bogdan, esti exact genul de persoana care are impresia ca le stie pe toate si ii trateaza pe ceilalti cu condescentza. Nu, nu le stii pe toate. Nu, nu ai dreptul sa tratezi cu condescendentza persoanele - femei si barbati - care isi doresc un copil si nu il pot avea din motive financiare. O singura tentativa de fiv poate ajunge le 5000 E, ceea ce este un mare efort pentru un cuplu mediu din Romania ("slujbasi", da. care-i baiul? tu ce meserie ai? ti se pare ca nu ai fi "slujbas"? deschide ochii, tinere!), ceea ce nu inseamna ca nu vor creste acel copil in conditii normale dpdv material, in contextul romanesc (precum ceilalti "slujbasi", care se intampla sa aiba sansa de a putea concepe copii pe cale naturala). Vrei sa stii ce inseamna lupta cu infertilitatea? Citeste aici: http://infertilitateaesteoboala.wordpress.com/infertilitatea-marturii-directe/
Dar nu pe diagonala. Citeste pe indelete, cu rabdare si empatie. ...daca esti in stare. Daca nu: TACI!
Draga mea iti urez mult mult noroc. Ai citi povestea mea, eu inteleg prin ce treceti tu si sotul tau. Sentimenul de vina ca nu poti sa ii oferi celui pe care il iubesti darul numit copilul nostru e coplesitor. Eu am sperat, Am urmat tratamentul de mentinere hormonala prescris de doamna doctor endocrinolog Magda Bajenaru de la Medlife. costurile nu au fost de neglijat, in jur de 100 euro/luna timp de 2 ani jumate. Nimeni nu mi-a garantat nimic iar acum medicii spun ca e o minune, numai ca sunt a 4 a minune in ultuimii 2 ani pe acest tratament de sustinere. Exista o sansa infim de mica de care nici macar nu am stiut si pe care doaman doctor a preferat sa nu mi-o dezvaluie sa nu imi fac sperante desarte. Ma gandeam la fertilizarea in vitrro si de unde voi putea sa fac rost de sumele de care este nevoie mai ales ca nu e garantata reusita din prima incercare. cand am aflat ca statul poate suporta 50% din costuri deja incepusem sa vad o luminita de speranta. nu mai conta cat dureaza, se putea! Speranta moare ultima, eu am sperat in permanenta la o minune, mi-am dorit-o cu tot sufletul si miracolul a venit pentru mine. Mult mult succes si voua si tutur cuplurilor care trec prin asa incercare. Nu e usor insa medicina nu le stie pe toate, nici statul nu le poate face pe toate. Nu sunt o femeie supercredincioasa, insa acum cred ca exista undeva o putere poate in noi, poate deasupra noastra care ne face sa ne gasim drumul si fericirea.
O problema acuta in zilele noastre
Trec si eu prin aceasta problema numita infertilitatete. Eu sunt perfetc sanatoasa, dar sotul meu are oligoastenospermie si deci singura solutie pentru a-mi putea strange in brate copilasul este FIv. Doar ceicare trec prin asa ceva stiu ce inseamna si au capacitatea de a intelege. Cred ca nici mama mea care are doi copii si care este cea mai apropiata fiinta pentru mine nu poate intelege pe deplin prin ce trec eu si ce cosmaruri am cand ma gandesc ca mie niciodata nu-mi va putea spune cineva MAMA.
Mda, asta ne mai trebuie, mai multi copii. Pe criza. In vitro. Chiar daca inteleg instinctul matern al femeilor care este foarte asemanator cu instinctul de a bea o bere al barbatilor (doar ca mult mai puternic), eu zic, dragele mele, sa incercati sa ganditi si cu capul, nu numai cu hormonii. In tari in care banii la buget sunt din belsug si nu se fura chiar ca aici, se pot sponsoriza tot felul de fitze. Cercetare pentru calatorii inutile pe Luna si Marte, cercetare pentru LHC, cercetare pentru cancer, inseminari in vitro la femei disperate, bani, bani bani, mici si bere pentru toata lumea! Mi se pare cea mai clara dovada de inconstienta sa sponsorizezi aducerea pe lumea a unui copil, intr-o familie care nu are banii nici macar pentru tratament, darmite pentru efortul financiar enorm pe care il presupune cresterea unui copil. Sau vreti sa va sponsorizeze si cresterea lui din banii de la stat? Eventual sa il dati la "internat"-ul de pe vremea lui Ceausescu ... pentru cele care au o varsta si isi mai amintesc. Fetelor, un copil nu e o joaca, nu e un capriciu, nu este ceva "la moda". Daca un telefon performant pe care il doriti, puteti sa il cumparati si apoi sa il puneti in dulap din pricina ca nu mai aveti bani de cartela, pe un copil nu il puteti pune in "hold". Asta daca nu vreti sa ii "daruiti" o viata plina de frustrari, cum poate ati vazut prin supermarketuri copii care vor de toate dr parintii, simplii slujbasi, nu ii pot lua ce isi doreste, luindu-i de cele mai multe ori alimente "junk" si apoi se mira de ce e obez sau cu probleme glandulare. Va rog sa incercati sa va reveniti, stiu ca nu sunteti proaste precum minora care a dat nastere la gemeni (a se vedea TV), si puteti sa va planificati viana privind intr-o perspectiva mai larga decat aceea a unui capriciu. Sanatate!
Pt Soarec: stiu ca nu merita efortul de a-ti raspunde, dar nu pot sa nu ma minunez ca exista asemenea persoane cu conceptii limitate! Doar atat am de zis: ai dreptate, ar fi trebuit sa gandesti inainte sa scrii... Referitor la intrebarea din finalul articolului: da, sunt de acord!
E o adevarata problema infertilitatea. Cautati pe net cate forum-uri sunt deschise pt cele care tot incearca sa aiba un copil. Multi vedem problema din afara: pustoaice care una-doua raman gravide, care pufaie sprijinind pachetul de tigari pe burta, care au o viata dezorganizata .....asa normal ca pare simplu sa faci copii......Cautati cate sfaturi exista, cate probleme putem avea desi nu le stim caci nu ne doare nimic! Dar nu sunt toate valabile pt toate dintre noi ! Ajungi sa calculezi perioade fertile, temperaturi, poate o dai si pe diverse tincturi, analize, tratamente si sperante desarte luna de luna. Este o problema si nu tine neaparat numai de stilul de viata ! Problema banilor este si ea simtita de fiecare cuplu care incearca sa aiba un copil...si asta nu inseamna ca dam vina pe stat ci doar ca ar putea sa tina cont ca sunt multe investigatii, ecografii, poate si tratamente destul de costisitoare.....ne-am obisnuit, luam vina asupra noastra si asta e, tb sa platim.....dar avem siguranta ca putem avea la un moment dat un copil ??? ne garanteaza cineva ?NU...asa ca singura sansa este speranta !
Este doar o parere !! Cine are copii sa-i traiasca! Cine nu are sa nu-i doreasca! Pe aceste vremuri nu numai statul si sistemul sau infertilitatea sunt de vina, ci noi, oamenii. Ne-a perit tot ceea ce era mai scum pe lume; dragostea si grija fata de batrani! Stiti cati batrani sunt abandonati, desi ii apara "porunca a 5-a " din Biblie! Si, nu putin sunt si fratii/surorile care sunt"doua cutite", asa de mult se urasc! E cumplit ce se intampla ACUM! Deci, nu mai fiti suparati! La batranete, nu mai asteptam sa ne dea fii "paharul"! Da-ne, Doamne, putere pana in clipa in care ne chemi la tine! Sa nu fim povara nimanui!
Acum 3 ani medicii mi-au spus dupa cateva luni de investigatii ca am intrat in menopauza. Avem 30 de ani. A fost un soc, cateva zile n-am stiut pe ce lume eram. Ma simteam pedepsita si nu stiam de ce. Am avut o viata sanatoasa in permanenta, am facut sport de performanta, nu beau, nu fumez, merg pe munte, imi respect si ajut prietenii si cunostintele. Ma gandeam de ce EU...de ce nu pot avea ceea ce imi doream cel mai mult pe lume. Am sperat ca e o eroare insa diagnosticul a fost confirmat de cativa medici. Concluzia a fost crunta pentru mine: nu voi mai putea avea copii decat in vitro, ovarele intrasera deja in regresie. Eram o femeie singura, necasatorita, fara copii. Urmatoarea perioada a fost crunta din punct de vedere psihic. Ma simteam "hadicapata" in fata altor femei, mi-era teama sa intru intr-o relatie caci pana la urma trebuia sa spun ca eu nu mai sunt femeie - cel putin asa gandeam atunci -, cand in cercul meu de prieteni se nastea un copil evitam sa merg sa il vad. Iubesc copii la nebunie, insa nu voiam sa stric bucuria nimanui cu lacrimile sau cu fata mea lunga...caci era posibil sa nu ma pot controla. Mergeam in parc, vedeam mame, tati sau bunici cu copii si ii invidiam pentru fericirea care mie imi era refuzata. Daca vedeam un adult bruscand sau jignind un copil imi venea sa ii strig: Esti un inconstient care nu stie ce bucurie ii sta in brate in fiecare zi. Protejeaza-l, nu-l pedepsi pentru greselile tale de educatie! Lista ar putea continua. Dupa aproape doi ani am inceput sa merg la psiholog. Fratii mei si tatal meu au fost alaturi de mine, insa mama desi a adus pe lume 3 copii nu reausea sa inteleaga ce se intampla cu mine. Imi spunea mereu ca e vina mea, ca ea m-a nascut completa, insa eu am facut ceva sa nu mai fiu femeie. Am urmat o serie de sedinte care m-au mai linistit. Psihologui a refuzat de la inceput sa numeasca infertilitatea o boala. Am inceput sa imi accept destinul si sa caut solutii sa imi indeplinesc visul. Asa am ajuns la fertilizarea in vitro. Totul a fost frumos pana cand am aflat costurile. Am inteles foarte repede ca desi sunt stabila finaciar nu mi le voi permite si am inceput sa caut informatii despre adoptie. Din ianuarie anul trecut am avut curajul sa intru si intr-o relatie. Desi vindecata la suprafata, infertilitatea si-a pus amprenta asupra relatiei mele. Barbatul din viata mea a stiut de la inceput , insa nu se grabea sa aiba un copil si a incercat atat cat a stiut sa ma sprijine. Urma sa intemeiem o familie anul viitor in aprilie sau mai.. In august insa ne-am despartit. Eu am simtit acesta despartire, desi a fost decizia mea si ca un esec bazat pe faptul ca "nu sunt intreaga". Din fericire povestea mea se incheie cu un happy end, cel putin pana in prezent. Acum o luna de zile am simtit ca ceva este in neregula cu mine. Incepusem sa ma ingras, si nici o masura pe care o luam nu dadea roade. Alergari de 1 ora in parc seara, dieta echilibrata bazata pe fructe si legume. Totul parea ca nu mai ajuta sa ajung la greutatea mea normala. Diferenta nu era mare, cam 2 kg peste greutatea normala, pe perioada de iarna insa nu voiam sa scap lucrurile de sub control. Inloc sa slabesc, acul cantarului o lua in sus, usor usor pe masura cetimpul trecea. Nici un sutien nu imi mai venea, si ma ingrasam ciudat, mai mult in jurul taliei. Am decis in final sa merg la medic, sa vad ce se intampla, de ce abdomenul devine usor umflat si tare. Cu o seara inainte de contriol, am luat la sugestia surorii mele un teste de sarcina. Surpriza testul a iesit pozitiv. A doua zi am mers la urgenta, la spitalul floreasca. Medicul ginecolog, dupa ce a ascultat povestea mea cu menopauza si ingrasarea subita plus testul de sarcina mi*a facut un test la ecograf. Nu voi uita toata viata clipa in care a intors ecranul aparatului catre mine si am vazut copilul. Sarcina la 19 saptamani, normala, cu un copil vioi pe care acum il port cu mandrie. Este mica mea minune. Au trecut doar doua saptamani, eu sunt una din mamicile fericite cu un prim trimestru de sarcina care a trecut fara simptomele obisnuite, fara greturi de dimineata, fara ameteli, fara somnolente. Acum, deja in 20 de saptamani puiul meu se misca iar eu incet incet ma vindec sufleteste. Sunt femeie si in curand imi voi tine puiul in brate. Binenteles ca nu totul e roz. Tatal biologic inca isi cantareste viitorul. Insa indiferent de decizia lui privind implicarea in viata copilului sau si de trecutul nostru, l-am rugat sa ne intalnim si i-am multumit pentru imensul dar pe care mi l-a facut fara sa stie. Acum sunt o femeie singura, insa sunt o femeie fericita si pe drumul catre implinire.
.vai ce trist!!!!!!Mereu avem noroc ca avem pe cine da vina...ce treaba are statul cu responsabilitatea pe care trebuie sa ti-o asumi,cea mai mare,de a da o fiinta umana ,societatii,pe care trebuie s-o educi si s-o transformi intr-un om....e o mare timpenie sa acorzi alocatii...de ce?ti-ai facut copilul,munceste,creste-l si fii responsabil....,infertilitatea sa ma scuzati,dar daca ati putin credinciosi ati afla,ca asta este cauza rautatii,razbunarii,birfelor,invidiilor,ranchiunelor si vietii destrabalate,judecarii si trairii neadecvat....asa ca,inxca o data spun,astea tin la oamenii simpli si ingusti la minte....hai sa ajutam si sa facem si sa sfatuim pe x??!de ce??????de unde stim ca avem voie sa ne bagam acolo,ca nu asa e rinduit pentru acea persoana...nu toti trebuie sa avem copii,sa ne casatorim si sa avem Q7 alb la poarta....................mai ginditi inainte sa vorbiti!
eu am 3 copii, care sunt viata mea. nu stiu ce m-as face fara chiar unul dintre ei. nu concep viata fara ei. asa ca ma pot pune in pielea unei persoane, femei mai ales, care nu poate avea copii. iar afectiunile care impiedica conceperea unui copil sunt medicale, nu de alta natura. deci, mi se pare firesc ca tratamentul sa fie suportat de stat, ca pentru orice alta boala. ca nu este larg raspandita?!?! asta mi se pare un raspuns lipsit de bun simt. oricum, guvernantii nostri vad ca nasteri sunt - dar, din pacate, in familii care nu pot oferi prea multe copiilor - nici afectiv, in primul rand, si nici material, pentru ca poporul asta sa aibe un grad de cultura mai ridicat.
normal ca ar trebui.si eu sunt in aceasta situatie.de 1 an incerc sa am un copil.din pacate am dat si peste un medic care mi-a facut mai mult rau decat bine si acum e nevoie sa fac FIV.dar de unde banii?daca nu o sa am ,va trebui sa renuntz, avand in vedere ca am si 35 de ani.pacat ca statul roman se preocupa de alte chestii care i privesc pe cei ce ne conduc si nu poporul.
Infertilitatea ESTE o boala si trebuie sa beneficieze de compensarea tratamentului orice persoana care sufera de ea. Asa cum pentru alte boli se intampla.
Desigur ca trebuie introduse in programele de sanatate si nu doar fertilizarea in vitro. Atat timp cat pentru alte boli se subventioneaz tratamente (ex. ciroza), de ce nu s-ar subventiona si procedurile legate de infertilitate?
Posteaza comentariu