Spirometria este un test simplu care masoara cantitatea aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o unitate de timp. Acest tip de investigatie este necesara pentru confirmarea diagnosticului de BPOC, iar impreuna cu simptomele manifestate se poate stabili cu exactitate severitatea bolii si recomandarea unui tratament potrivit.
Potrivit Societatii Romane de Pneumologie, pacientului i se cere sa expire in aparat cat de profund si de puternic poate. Spirometria evidentiaza un sindrom obstructiv bronsic, cu reducerea unui parametru numit VEMS. Severitatea bolii se apreciaza in functie de reducerea VEMS. De cele mai multe ori, pacientii ajung la medic cand VEMS ajunge deja in jur de 50% din normal. BPOC este o boala ireversibila, iar de obicei interventia terapeutica nu reuseste sa readuca capacitatea respiratorie catre normal, ci doar sa-i stopeze scaderea in continuare. Prin urmare, depistarea precoce a bolii este foarte importanta.
Care sunt factorii de risc pentru sanatatea plamanilor?
Dr. Nicoleta Bisca precizeaza ca fumatul activ si pasiv reprezinta principala cauza de imbolnavire. "La aceasta se poate adauga, intr-o masura mai mica, poluarea atmosferica, la locul de munca sau poluarea casnica. Dar se pare ca exista si o predispozitie de a dezvolta aceasta afectiune care nu apare la toate persoanele care fumeaza", adauga medicul pneumolog. Asadar, exista posibilitatea ca boala sa fie intalnita si la persoane care nu fumeaza si ea se datoreaza altor cauze care trebuie identificate, dar pe de alta parte exista si fumatori la care nu apare BPOC.
Se instaleaza lent, dupa multi ani de fumat
"Primele simptome (tusea cu expectoratie, greutatea in respiratie) nu sunt luate in considerare de catre pacient, fiind atribuite fumatului", ne spune specialistul considerand ca de multe ori pacientul nu se prezinta la medic si astfel o forma de boala usoara initial, evolueaza spre forme severe. "In acest stadiu simptomele se amplifica in intensitate, apare "lipsa de aer" la eforturi moderate sau chiar mici (de ex. urcatul scarilor), tusea se cronicizeaza, pot aparea suieraturi in piept iar "gafaiala" poate deveni permanenta, limitand activitatea zilnica a bolnavului (profesionala sau fizica). Daca boala nu este tratata si pacientul continua sa fumeze, lipsa de aer se agraveaza, apar si fenomene de suferinta cardiaca cronica, iar bolnavul devine un invalid, dependent de anturaj sau familie", adauga dr. Nicoleta Bisca.
Exista mai multe grade de severitate ale BPOC in functie de simptomele pe care le prezinta pacientul si de modificarea functiei pulmonare: forma usoara care se manifesta cu tuse persistenta, cateodata insotita de expectoratie, sau o respiratie dificila care poate aparea, de exemplu, la mersul rapid (functia pulmonara poate fi inca in limite normale); forma moderata cu tuse cu expectoratie mucoasa sau muco-purulenta, respiratie ingreunata la eforturi mai mari, recuperare mai lunga dupa o "raceala" (functia pulmonara este modificata) si forma severa sau foarte severa cu tuse si expectoratie persistenta, greutate in respiratie permanenta (zi si noapte), imposibilitatea de a mai efectua activitati fizice chiar mai usoare (urcatul scarilor, mersul in ritm mai rapid), oboseala la cele mai mici eforturi (functia pulmonara este grav afectata). Dr. Nicoleta Bisca recomanda si efectuarea unui examen radiologic pentru a exclude asocirea BPOC cu o alta afectiune bronhopulmonara cronica, de exemplu cancerul pulmonar.
Care sunt optiunile de tratament ale bolnavului?
Dr. Nicoleta Bisca, medic primar pneumolog afirma despre tratamentul bolnavului cu BPOC ca fiind unul complex si include pe de o parte tratamentul medicamentos, iar pe de alta parte o serie de alte masuri care contribuie la ameliorarea sau macar oprirea din evolutie a bolii:
- oprirea fumatului;
- indrumare la cabinetul anti-fumat;
- evitarea unor factori iritanti care ar putea favoriza evolutia nesatisfacatoare a bolii (poluare atmosferica, la locul de munca, sau casnica);
- tratamentul medicamentos: bronhodilatatoare, corticosteroizi inhalatori, simptomatice pentru ameliorarea tusei si diminuarea secretiei bronsice; in formele severe se poate apela la administrarea oxigenului pe termen lung;
- acceptarea si administrarea corecta a medicatiei prescrise de medicul pneumolog;
- administrarea corecta a medicatiei inhalatorii;
- vaccinarea antigripala sau antipneumococica.
"Durata tratamentului este permanenta, pacientul trebuie sa-si ia medicatia zilnic, conform prescriptiei medicale, dar sa sesizeze medicul daca apar unele evenimente nedorite legate de medicatie sau de aparitia unor complicatii ale bolii", avertizeaza medicul pneumolog.
In anul 2008 au fost inregistrate 2,75 milioane de decese cauzate de BPOC, reprezentand 5% din totalul deceselor la nivel global. Potrivit statisticilor OMS, aproximativ 10% din populatia de peste 40 ani este afectata de BPOC. In Romania exista aproximativ 900.000 de cazuri de BPOC.
Averismentul Societatii Romane de Pneumologie
Fumatul poate provoca o intreaga serie de maladii, respiratorii dar si ale altor organe. Nu este rara asocierea BPOC cu un cancer pulmonar. Combinatia bolilor agraveaza prognosticul, deoarece adesea bolnavii nu pot fi operati pentru cancer pentru ca au o capacitate respiratorie prea scazuta pentru a rezista interventiei, din cauza BPOC. Fumatul provoaca si cancer laringian sau al stomacului, dar favorizeaza multe alte tipuri de cancer. Fumatul provoaca ulcer gastric si ingustarea arterelor din intreg corpul, dar cele mai grave sunt afectarea arterelor coronare (care hranesc inima) provocand infarct miocardic sau a arterelor picioarelor, ducand la arterita (scaderea irigarii picioarelor poate duce la moartea tesuturilor – gangrena – care poate impune amputarea unui picior). Nu in ultimul rand, fumatul imbatraneste pielea, accentueaza ridurile si ingroasa vocea.