Sănătatea glandei tiroide. Ce afecţiuni poţi face şi cum le eviţi?

Prin hormonii pe care îi produce, glanda tiroidă influenţează aproape toate procesele metabolice din corpul tău. Iată de ce disfuncţiile tiroidiene pot provoca mai multe afecţiuni cu simptome supărătoare, dar şi cu un impact important asupra aspectului fizic!

Ce este şi ce rol are glanda tiroidă

Cea mai mare glandă a sistemului endocrin uman, tiroida este poziţionată în faţa traheei, are forma literei H sau de fluture, consistenţă moale şi o greutate de 25-30 de grame. Acest organ galben-rozaliu joacă un rol-cheie în numeroase procese fiziologice, de aceea ţi-o poţi imagina ca ocupând un post de management în organism.

Fără ca glanda tiroidă să transmită tot felul de sarcini funcţiilor corpului, acestea nu şi-ar mai indeplini corect rolurile.

Dar nu te gândi că tiroida nu are şi ea superiorul ei. Aceasta primeste ordine de la glanda pituitară, responsabilă la rândul său cu regiunea cerebrală numită hipotalamus.

Tiroida stimulează metabolismul general, reglează viteza cu care este utilizată energia în corp şi cu care sunt produse proteinele, influenţează termoreglarea şi compoziţia sângelui, stimulează dezvoltarea sistemului osos şi intensifică excitabilitatea sistemului nervos faţă de alţi hormoni.

Ce afecţiuni poate produce glanda tiroidă

Afecţiunile produse de disfuncţiile glandei tiroide se manifestă prin secreţii hormonale anormale din punct de vedere calitativ şi cantitativ, mărirea tiroidei (aşa-zisa gusă) sau ambele.

Atunci când tiroida eliberează prea puţini hormoni tiroidieni, se instalează afecţiunea numită hipotiroidism sau tiroida nereactivă. În acest caz, metabolismul bazal al organismului scade şi apar simptome de oboseală, depresie, creştere în greutate, piele uscată, păr subţire cu tendinţă de cădere, ritm cardiac scăzut, răguşeală, tulburări menstruale şi guşă.

În situaţia în care tiroida secretă prea mult hormon, rata metabolismului creşte şi apar stările de nervozitate, scăderea ponderală, insomnia, slăbiciunea musculară, menstruaţia cu flux redus etc.

Altă afecţiune posibilă sunt nodulii tiroidieni. Majoritatea sunt proliferări benigne, discrete, care nu afectează ţesutul tiroidian normal, pe când alţii sunt simple chisturi. Chiar şi aşa, trebuie să fie investigaţi medical imediat ce sunt depistaţi, deoarece ar putea fi canceroşi.