De aceea, în cazul începerii unui program de slăbire nu se recomandă preluarea reţelor "general valabile" din auzite. Chiar şi reţete "verificate" de prietene se pot dovedi a nu avea efect în cazul nostru, şi asta deoarece este posibil să suferim de intoleranţă alimentară (şi să nu ştim) tocmai la acele alimente care sunt foarte prezente şi recomandate în astfel de diete, deoarece sunt considerate sănătoase la modul general (fie iaurt, carne de pui, legume, fructe!).
Ce este intoleranţa alimentară?
Atunci când consumăm un aliment la care avem intoleranţă alimentară, organismul are o reacţie de respingere la proteinele conţinute de respectivul aliment şi nu îl digeră corespunzător. Practic, simptomele intoleranţei alimentare (durerile de cap, probleme ale pielii etc) sunt rezultatul luptei pe care organismul o duce cu alimentele care îi fac rău. Acest efect negativ al alimentelor asupra organismului ne diminuează starea de bine şi ne împiedică să ne simţim în formă.
Urmând tratamentul adecvat dat de medicul specialist, eliminând un timp din alimentaţie acele alimente ‘ne-benefice’, organismul îşi reglează mecanismele de protecţie şi problema se rezolvă (totuşi, acest lucru nu înseamnă că intoleranţa alimentară nu poate reveni, după un timp). Recomandarea este ca, măcar o dată în viaţă să ne facem testul de intoleranţă alimentară pentru a şti ce ne face cu adevărat bine şi la ce alimente să fim atenţi.
Intoleranţa alimentară nu trebuie confundată cu alergia la diverse alimente, care se manifestă adesea brusc, prin efecte violente, care pot duce chiar la deces, dacă nu se intervine rapid.
Ce anume declanşează intoleranţa alimentară?
Cauzele au la bază o predispoziţie genetică (dacă mama are probleme la anumite alimente, e posibil ca şi copilul să le manifeste). În anumite momente însă, stresul (naştere, intervenţii chirurgicale etc), scăderea imunităţii, ne pot declanşa, de asemenea, intoleranţa alimentară.
Cum se manifestă?
Cele mai frecvente simptome asociate intoleranţei alimentare sunt: migrene, stări de oboseală permanentă, balonare, probleme ale pielii sau dificultatea de a pierde din greutate. Nedepistate şi netratate la timp acestea pot da complicaţii (în cazul în care continuăm să consumăm în mod constant alimentele care ne dăunează, simptomele se pot agrava şi ne pot declanşa boli cronice).
Cele mai frecvente tipuri de intoleranţă alimentară:
La noi în ţară, cele mai frecvente tipuri de intoleranţă alimentară sunt: intoleranţa alimentară la drojdie/gluten, lactoză (laptele de vacă), la ou (gălbenuş şi albuş).
Există şi intoleranţe alimentare „supriză”. Nu te-ai aştepta să ai intoleranţă la portocale sau roşii, alimente considerate general-valabil ca fiind sănătoase, dar pot exista astfel de cazuri; un alt aliment supriză este iaurtul care conţine drojdie (fermenţi), prin urmare „dăunător” persoanelor care au intoleranţă alimentară la drojdie; la fel ca vinul sau berea).
Poţi depista alimentele la care ai intoleranţă prin intermediul testelor de sânge care analizează modul în care organismul tău reacţionează la diverse alimente. Un exemplu este testul York, cel mai cunoscut test de intoleranţă alimentară din lume, pe care îl poţi face şi în România, care analizează 113 alimente şi îţi arată ce alimente nu îţi fac bine şi în ce grad.