Deși autismul afectează persoane de orice rasă, cultură sau statut socioeconomic, se pare că se manifestă mai des în cazul bărbaților, cu un raport de 4 la 1 față de cazurile înregistrate la femei. Specialiștii estimează că aproximativ unul din 59 de copii va primi acest diagnostic.
Există multiple indicii cu privire la creșterea numărului de cazuri de autism, dar încă nu este clar dacă este vorba despre cauze ale autismului legate de mediul de viață sau pur și simplu diagnosticarea mai precisă decât în trecut.
Care sunt simptomele autismului?
Simptomele specifice devin evidente de obicei în primii ani de copilărie, între 12 și 24 de luni. Totuși, manifestările pot apărea și mai târziu. Printre primele semne se regăsesc întârzierile în dezvoltarea limbajului sau a interacțiunilor sociale.
Simptomele autismului pot fi grupate în două categorii, potrivit healthline.com:
1. Probleme cu socializarea și comunicarea:
- dificultăți de comunicare, împărtășire a emoțiilor, intereselor sau menținerea unei conversații cu mai multe replici;
- probleme de comunicare nonverbală cum ar fi menținerea contactului vizual sau interpretarea limbajului corpului;
- dificultatea de a crea și menține relații de socializare cu cei din jur.
2. Comportament și activități rigide și repetitive:
- mișcări sau replici repetitive;
- respectarea strictă a unor rutine sau tipuri de comportament;
- creșterea sau scăderea sensibilității la diferiți factori din mediul de viață, de exemplu reacția negativă la anumite sunete;
- interese și preocupări inflexibile.
Care sunt principalele cauze ale autismului?
Deși nu se cunoaște cauza exactă a autismului, cercetările recente indică faptul că ar putea fi vorba despre cauze multiple care au acest rezultat.
Printre cauzele posibile ale autismului se numără:
- alte cazuri de autism în aceeași familie;
- mutațiile genetice;
- sindromul de fragilitate a cromozomului X sau alte afecțiuni genetice;
- vârsta înaintată a părinților;
- greutatea prea redusă la naștere;
- expunerea la metale grele și toxine din mediu;
- dereglări ale sistemului metabolic;
- infecții virale repetate;
- expunerea la medicamente nocive în timpul sarcinii.
Astfel, atât factorii genetici cât și mediul de viață pot avea un impact decisiv în declanșarea autismului. Există, de asemenea, multiple studii de specialitate care arată că autismul nu este provocat de vaccinuri.
Cum se tratează autismul?
Nu există o vindecare pentru autism, dar terapiile utilizate ajută persoanele afectate să se simtă mai bine și reduc gravitatea simptomelor.
Printre opțiunile de tratament se regăsesc:
- terapia prin joacă;
- terapia ocupațională;
- terapia fizică;
- terapia comportamentală;
- terapia tulburărilor de limbaj.
Masajul, păturile cu greutăți și exercițiile de meditație pot avea, de asemenea, efecte utile, dar rezultatele vor fi diferite în fiecare caz.
Are dieta un impact semnificativ asupra autismului?
Chiar dacă nu a fost realizată o dietă specială pentru această autism, există multiple ipoteze cu privire la rolul alimentelor consumate în minimizarea problemelor comportamentale și ameliorarea calității vieții pacienților.
Baza unui meniu util pentru autism este reprezentată de ocolirea aditivilor, conservanților, coloranților și a îndulcitorilor artificiali.
Un meniu benefic pentru autism se va focaliza pe:
- fructe și legume proaspete;
- carne slabă de pui sau curcan;
- pește;
- grăsimi nesaturate;
- un consum ridicat de apă pură.
Unii nutriționiști susțin inclusiv renunțarea la sursele de gluten, proteina care se regăsește în grâu, orz și alte cereale. Motivul este inflamația pe care o poate crea glutenul și reacțiile negative ale organismului afectat de autism. Până în prezent studiile de specialitate nu au identificat o conexiune clară între autism și gluten.
Află mai multe despre autism din jurnalul Marinei Neciu, singura mamă cu trei copii autiști din România: Ieșirea din autism.