În cadrul unui studiu demarat în 2012 cu o durată de 6 ani, care a examinat rata de supraviețuire pentru 140.000 de pacienți diagnosticați cu boala Parkinson s-a constatat că 64% dintre aceștia au decedat în cadrul intervalului analizat. În continuare riscul de deces al pacienților a fost comparat cu cel al persoanelor care nu sufereau de această boală și nici de următoarele afecțiuni:
- boli cardiace sau insuficiență cardiacă congestivă;
- boala pulmonară obstructivă cronică;
- cancer de sân, de colon sau pulmonar;
- diabet;
- accident vascular cerebral;
- afecțiuni renale cronice;
- fracturi de șold;
- boala Alzheimer.
Dacă ai îndoieli când te gândești cât poți trăi cu Parkinson trebuie să știi că după ce s-au luat în calcul variabile precum sexul și vârsta s-a constatat că persoanele care au primit acest diagnostic au un risc de deces de 4 ori mai mare față de cele care nu suferă de boli cronice.
Rata de deces pentru boala Parkinson este similară cu cea a persoanelor care au suferit fracturi de șold, care au avut un atac de cord recent sau care au Alzheimer. Totuși, riscul este mai redus față de bolile pulmonare cronice, accidentul vascular cerebral și cancerul colorectal.
Legătura cu demența și înaintarea în vârstă
Și demența joacă un rol semnificativ pentru a prognoza cât poți trăi cu Parkinson. Potrivit www.verywellhealth.com, 70% dintre persoanele diagnosticate cu Parkinson vor suferi și de demență, iar pacienții care au acest diagnostic combinat au o rată de supraviețuire mai scăzută.
În plus, înaintarea în vârstă adaugă un risc suplimentar de deces. Cu toate acestea, este foarte important să se conștientizeze că modul în care se manifestă boala Parkinson și evoluția afecțiunii pot varia pentru fiecare persoană, iar un medic neurolog nu va putea prezice cu precizie durata de viață a pacientului în cauză.
Ultimul an de viață pentru persoanele care suferă de boala Parkinson
Oamenii de știință au examinat 45.000 de cazuri de spitalizare pentru persoanele cu boala Parkinson în stadiu terminal. Printre motivele internării se numără:
- infecții: aproximativ 21% dintre spitalizări;
- boli cardiace: 18,5% dintre cazuri;
- boli pulmonare care nu au fost provocate de infecții: aproximativ 13% dintre internări.
Printre cauzele mai rare ale internării sunt problemele intestinale, cele legate de sistemul nervos, sistemul endocrin (de exemplu, diabetul) și muscular.
Nu este de mirare faptul că infecțiile determină cel mai des spitalizarea pacienților în stadii avansate ale bolii Parkinson pentru că aceștia sunt foarte vulnerabili din cauza afecțiunii. De exemplu, disfuncțiile urinare cresc riscul de infecții care pot pune viața în pericol dacă nu sunt detectate la timp.
De asemenea, riscul de pneumonie este de 4 ori mai mare pentru persoanele diagnosticate cu boala Parkinson, fiind raportată drept cauza principală de deces. Pneumonia apare ca urmare a problemelor la înghițire care provoacă pătrunderea alimentelor din stomac spre plămâni. Imobilizarea la pat sau poziția rigidă pot reduce eliminarea salivei, ceea ce va exacerba riscul de pneumonie.
Și bolile cardiace determină spitalizarea pacienților cu Parkinson înaintea decesului, dar problema semnalată de specialiști este că persistă clasificarea eronată a simptomelor cauzate de bolile pulmonare sau cardiace (oboseala, starea de epuizare sau problemele întâmpinate când se fac exerciții fizice) ca manifestări ale bolii Parkinson.