Cand e buna aspirina sau acidul acetilsalicilic?

Aflam de la dr. Armand Frasineanu, specialist neurolog la spitalul Colentina si dr. Iulia Kulcsar, medic primar cardiolog la Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" in ce situatii putem sa luam aspirina.

Aflam de la dr. Armand Frasineanu, specialist neurolog la spitalul Colentina si dr. Iulia Kulcsar, medic primar cardiolog la Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" in ce situatii putem sa luam aspirina.

 

Acidul acetilsalicilic sau aspirina (termenul utilizat a aparut dupa denumirea Aspirin sub care compania Bayer a produs pentru prima data acest medicament) a ajuns in Romania in 1929, de atunci fiind folosit in ameliorarea diverselor dureri. Istoria consemneaza anul 1897 ca fiind anul in care aspirina a fost inventata.

Povestea celui mai cunoscut medicament din lume a inceput acum 3500 ani. Hipocrat, parintele medicinei, prescria sucul obtinut din coaja de salcie pentru toate tipurile de dureri si pentru febra.

Studiile au demonstrat ca substanta activa continuta in acest suc de salcie este acidul salicilic. Numele sau fiind derivat din cuvantul de origine latina – salix = salcie. Felix Hoffmann este considerat a fi parintele aspirinei, sintetizand pentru prima oara acidul acetisalicilic (ASA) in 1897 intr-o forma chimica pura si stabila in incercarea de crea un anti-reumatic pentru tatal sau bolnav de artrita. Astfel, pe 6 martie 1899, acidul acetilsalicilic este patentat si primeste dreptul de a fi produs pe scara larga.

Acidul acetilsalicilic, este o substanta activa generica, utilizata de multe companii farmaceutice in componenta unor medicamente. Asa cum se stie, o companie farmaceutica care produce un medicament poseda o licenta de exclusivitate ce dureaza in medie 15 - 20 de ani.
Dupa aceasta perioada, oricine cunoaste formula si are tehnologia necesara, poate produce medicamente care au compozitie asemanatoare, fara a avea voie sa utilizeze numele brandului care a adus inovatia pe piata. Insa exista diferente majore intre formula initiala acidului acetilsalicilic aparut in forma sa initiala si recunoscut pe piata ca Aspirin sau alte branduri de pe piata, din punct de vedere al compozitiei si calitatii produsului, formula originala fiind detinuta de compania farmaceutica Bayer.

Cand e buna aspirina: Este sigur si bine tolerat, arata studiile

Acidul acetilsalicilic (ASA) este la fel de bine tolerat ca si celelalte medicamente analgezice care se vand fara prescriptie medicala. Aceasta a fost concluzia la care s-a ajuns printr-o analiza statistica a numeroase studii clinice. “Combinarea mai multor studii comparabile si analizarea lor in termenii a ceea ce numim o meta-analiza ne-a dat informatii demne de luat in seama asupra eficientei si tolerabilitatii acidului acetilsalicilic” a spus Profesorul Walter Lehmacher de la Institutul de Statistica Medicala, Informatica si Epidemiologie de la Universitatea din Cologne, Germania.



Specialistii au ajuns la concluzia ca, in general, riscul acidului acetilsalicilic de a cauza efecte secundare este foarte scazut: “Eventualele probleme sunt cel mai usor de observat la pacientii care au risc aditional, de exemplu, din cauza consumului mare de alcool sau tutun, sau daca iau alte medicamente pentru boli cronice” explica profesorul Henning Schroeder de la Departamentul de Farmacologie si Toxicologie de la Universitatea Martin Luther din Wittenberg, Germania.

Un studiu epidemiologic din Statele Unite a concluzionat ca utilizarea acidului acetilsalicilic ca medicament fara prescriptie nu aduce un risc gastrointestinal semnificant. Problemele gastrointestinale sunt observate in special la persoanele care au risc crescut din cauza altor factori (de ex., cei care iau simultan corticosteroizi orali); la celelalte grupuri de pacienti, nu s-a vazut nicio diferenta in incidenta problemelor gastro-intestinale comparand acidul acetilsalicilic cu ibuprofenul si paracetamolul.