"Era un vis implinit..."
Cand am aflat de sarcina ne-am bucurat enorm, am ras, am plans,ne-am imbratisat. Iar monentul in care l-am vazut prima data...era un copilas miculut, blond si cu trasaturile tatalui sau.
Dezvoltarea lui a decurs normal pana catre varsta de 1 an si jumatate cand am observat ca era altfel decat ceilalti copii de varsta lui: nu vorbea, nu parea interesat de nimic, umbla pe varfurile picioarelor.
"Medicul ne-a spus ca e rasfatat"
Am comunicat medicului de familie observatiile si ingrijorarile noastre, insa ni s-a spus sa nu fim ingrijorati ca e baietel si e rasfatat, ca nu simte nevoia sa ceara ceva atata vreme cat suntem mereu in preajma lui si ii ghicim intentiile, dar ca are timp sa vorbeasca. Dupa mai multe insistente am fost trimisi la Tg.Mures la un medic neuropsihiatru. Adi avea atunci 2 ani si putin. Medicul l-a vazut, l-a consultat si a declarat "nu se face bine niciodata", insa un diagnostic nu ne-a dat. Problemele erau din ce in ce mai evidente: crize de plans din senin, tulburari de somn, scrasnet de dinti, contact vizual redus, trantit pe jos in semn de protest atunci cand nu obtinea ce dorea. In plus, nu mai puteam merge nicaieri, nici in vizita, nici in vacanta (valabil si acum) caci plangea fara oprire pana ajungeam acasa. In vara aceea am vrut sa-l ducem la mare, a plans tot drumul pana la Mangalia, ne-am cazat, insa in aceeasi zi a trebuit sa ne intoarcem. A plans atunci aproape 24 ore.
"Diagnosticul: autism infantil si ADHD"
Dupa inca un an, la recomandarea unor cunostinte am ajuns la D-na dr. Monica Cucuiet, specialist in neurologia pediatrica, la policlinica judeteana Mures, care dupa ce l-a observat cateva minute ne-a dat diagnosticul: autism infantil si tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD). De atunci ne aflam sub tratament medicamentos recomandat de dansa, in urma caruia s-au observat imbunatatiri. Am facut si tratament homeopat o perioada, insa fara rezultate spectaculoase.
"A facut mari progrese din punct de vedere cognitiv si afectiv"
Astazi are 8 ani si inca nu vorbeste, nu socializeaza, nu se joaca cu copiii, chiar daca el cateodata cauta compania celor de varsta lui, se rade de el, se sopteste "handicapat"... In schimb a facut mari progrese din punct de vedere cognitiv si afectiv, a invatat cifrele, culorile, literele, chiar formeaza cuvinte cu literele din alfabetar sau pe tastatura, stie id-urile de messenger si parolele corespunzatoare, se imbraca si se dezbraca singur, mananca la masa folosind tacamurile, intelege ce i se spune, executa comenzile, numara pana la 10. Ii place sa asculte muzica clasica (Pavarotti) sau de relaxare (Ocarina, Gh.Zamfir), isi deschide singur sticlele de apa minerala, uda florile... Cel mai mult ii place sa se joace in bucatarie, sa puna legume in vase si sa se prefaca ca gateste.
"Costurile pentru recuperare ajung la 25.000 euro/an"
Pentru a se recupera are nevoie de terapiile specifice spectrului autist: ABA-terapie comportamentala, metoda care presupune lucrul cu mai multi terapeuti, materiale de lucru diversificate, specifice, ceea ce implica costuri financiare ridicate din partea familiei si PECS-terapie bazata pe schimb de pictograme (imagini) pentru a stimula comunicarea.
Costurile sunt insa foarte mari ajungand la 25 000 euro/an, iar noi fiind o familie cu venituri modeste nu ne putem permite. Eu nu mai pot sa lucrez, sunt asistent personal cu un salariu de 520 de lei, iar sotul meu este subofiter de pompieri si castiga aprox. 1800-2000 lei. Este frustrant pentru el care salveaza vieti sa nu poata sa asigure propriului sau copil o viata de calitate, cat mai aproape de normalitate. Nu ne dorim nimic altceva in viata asta decat sa-l vedem pe copilul nostru devenind un copil ca toti copiii.
Sa-l ajutam impreuna pe Adrian!
Puteti face donatii in contul: RO98 RZBR 0000 0600 0360 5768 deschis la Raiffeisen Bank Sighisoara, titular Roman Daniel.
Date de contact: Roman Edit tel.0751185123, email: roman.edit@gmail.com sau la domiciliu: Aleea Panselutelor, nr.15,ap.7. Mai multe detalii aici: http://adrianroman.webs.com/
© Copyright:
Adrian are 8 ani si inca nu vorbeste. Sa-l ajutam impreuna!
"Adrian este singurul nostru copil, este comoara noastra cea mai de pret. S-a nascut la data de 11 aug 2001. A venit pe lume intr-un moment in care nu credeam ca vom putea avea un copil", marturiseste Edit Roman, mama lui Adrian.
De TopSanatate
Comentarii (2)
Da , felicitari ptr ce intreprindeti ! Insa NU sumele si doar banii conteaza !!! Principal e cantitativul si calitativul zilnic in orice actiune si reactiune a copilasului ! Automatismele se obtin printr-un numar enorm de mare de repetitii si exprimari ( dupa Kotke 36.0000 ) pe luna etcetc. zilnice . progresul vine daca munca este depusa care NU depinde numai de partea materiala . Succes in munca de asistent personal care stim cu totii e 24 ore din 24 !! Ptere de munca ca se pot realiza multe , prin actionare ora de ora in diferite ipostaze ( realtionarea cu mediul ambiant !!OK ) cu stima Zoltan Pasztai conf. univ dr., expert in kinetoterapie si motricitate speciala.
Buna ziua ! sincer ma induiosat povestea celui miC:( imi pare rau si sper din tot sufletul sa se faca bine si sa creasca mare .. din pacate nu am putere sa va ajut pt k si eu la randul meu sunt un copil am 15 ani.. oricum ii urez multa sanatate si sa fiti puternici. Multa Sanate !
Posteaza comentariu