Dificultatea în respiraţie sub vârsta de 28 de zile este principala îngrijorare. De aceea, bebeluşul tău are nevoie de ventilaţie artificială ca să supravieţuiască. Află mai multe despre această perioadă şi cum îţi poţi îngriji copilul.
Prematuritatea este definită drept naştere înainte de împlinirea vârstei gestaţionale de 37 de săptămâni. Probleme care pot să apară după naştere sunt cauzate de incapacitatea prematurului de a se adapta la viaţa extrauterină pentru că organele nu au apucat să se dezvolte complet.
Cea mai frecventă cauză de deces în această situaţie rămâne sindromul de detresă respiratorie (RDS), adică orice dificultate în respiraţie întâlnită sub vârsta de 28 de zile. Specialiştii atenţionează că această problemă este mai gravă la băieţi, care înregistrează forme mai severe de detresă respiratorie. Ca să se evite acest lucru, medicii trebuie să folosească un sistem de ventilaţie artificială.
Ventilaţia cu frecvenţă înaltă (HFV) este o tehnică nouă
Deoarece sistemele convennţionale de ventilaţie mecanică pot să afecteze plămânii s-au dezvoltat metode alternative de tratament. Unul dintre cele mai avansate sisteme de ventilare este cel de înaltă frecvenţă care ajută copiii născuţi prematur să supravieţuiască şi, în plus, reduce aparţia handicapurilor psiho-motorii asociate cu prematuritatea.
“Sperăm ca indicatorul de mortalitate să fie semnificativ redus pentru toate categoriile de prematuri, dar în special pentru cei cu vârsta de gestaţie mai mică de 30 de săptămâni, unde avem cea mai mare rată de mortalitate. Prin utilizarea ventilatoarelor de înaltă frecvenţă creşte şansa de supravieţuire a copiilor născuţi prematur şi, de asemenea, scad complicaţiile asociate cu prematuritatea – în special handicapul pulmonar. Acest tip de ventilaţie permite utilizarea de presiuni mai mici de ventilaţie şi o durată de ventilaţie mai redusă, ceea ce, pe termen lung, determină o patologie pulmonară mai puţin severă, atât din punct de vedere al gravităţii, cât şi din punct de vedere al incidenţei. Prin utilizarea acestor echipamente ne propunem să creştem rata supravieţuirii cu 0,5 – 1 %/an şi să reducem rata complicaţiilor asociate ventilaţiei convenţionale”, declară Prof. Dr. Silvia Stoicescu, Preşedinta Asociaţiei de Neonatologie din România.
Există trei tipuri de HFV:
1. ventilaţia cu frecvenţă înaltă şi presiune pozitivă (HPPV, frecvenţa 60-150/minute);
2. ventilaţia cu frecvenţă înaltă în jet (HFJV, frecvenţa 100-600);
3. ventilaţia oscilatorie cu frecvenţă înaltă (HFOV, frecvenţa 300-3.000/minut).
11 maternităţi vor fi dotate cu sisteme noi de ventilaţie
În acest moment, nicio maternitate din ţară nu are în dotare un astfel de echipament. Ediţia din acest an a campaniei "Şansa la viaţă, şansa la noi amintiri" îşi propune să doneze 14 echipamente de ventilaţie cu frecvenţă înaltă către 11 maternităţi din România care îngrijesc un număr mare de copii prematuri cu vârste de gestaţie foarte mici. Cele 11 maternităţi incluse în program tratează un număr mare de copii prematuri şi acoperă întregul teritoriu al Romaniei: Bucureşti (Cantacuzino, Giuleşti, Municipal, Polizu), Cluj (Clinicile de Obstetrică şi Ginecologie 1 şi 2), Iaşi, Oradea, Sibiu, Timişoara şi Târgu-Mureş.
În România, în fiecare an, se înregistrează peste 20.000 de copii nascuţi prematur şi nou-născuţi cu greutate mică la naştere. În 2009, în Romania s-au înregistrat 2.576 de copii care au avut la naştere o vârstă de gestaţie mai mică de 32 de săptămâni (1% din totalul nou-născuţilor vii). Ventilaţia de înaltă frecvenţă ajută la reducerea complicaţiilor şi creşte rata de supravieţuire.
Sfaturi pentru îngrijirea prematurului
Medicul neonatolog Ecaterina Olariu de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu recomandă mamelor:
- să se implice împreună cu echipa de medici la îngrijirea bebeluşului
- să viziteze prematurul cât mai curând după naştere şi în orele de alimentaţie
- să colecteze laptele matern care să fie administrat bebeluşului
- să se îngrijească de condiţiile în care este menţinut copilul, să-l mângâie, să-i vorbească blând, să-l maseze ţinând cont de recomandările medicului, să ajute la crearea unui climat de siguranţă
- să menţină un contact permanent cu copilul pe perioada internării lui la terapie intensivă neonatală.
- după externare să îi acorde atenţie maximă, să-l aşeze de mai multe ori pe zi pe burtică şi să se joace cu el
- să nu facă o modificare în alimentaţia copilului fără să ceară sfatul medicului curant
- să respecte indicaţiile medicului curant şi programările la consult, după ce este externat.
Posteaza comentariu