O buna nutritie permite nu numai dezvoltarea armonioasa a copilului, dar si o maturizare a sistemului imunitar si o protectie impotriva infectiilor. Conform cu normele nutritionale ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru Regiunea Europeana, exista dovezi care fac referire la faptul ca nutritia sugarilor (0-12 luni) are consecinte asupra sanatatii acestora pe termen lung si un rol esential in prevenirea dezvoltarii unor afectiuni cronice non-infectioase intalnite la varsta adulta.
De ce este important fierul?
Deficientele de micronutrienti, in special fierul si iodul sunt asociate cu dezvoltarea psihomotorica intarziata si afectarea functiei cognitive. "Fierul este un element indispensabil care intra in constitutia unor enzime care faciliteaza o maturare a creierului copilului. Daca este sa ne exprimam mai simplu, fierul ii face pe copii mai destepti. Mamele ar trebui sa acorde o importanta speciala acestui micronutrient si sa aiba grija ca el sa sa regaseasca in permanenta in alimentatia copilului", explica prof. univ. dr. Dimitrie Dragomir.
Potrivit conf. univ. dr. Dimitrie Dragomir, copiii mici sunt vulnerabili la dezvoltarea deficientei de fier, in mod special intre 6 si 24 de luni cand nevoile nutritionale in crestere datorate unei dezvoltari rapide sunt asociate cu o alimentatie ce poate fi saraca in fier si vitamina C si, in acelasi timp, bogata in lapte de vaca nemodificat si in alti inhibitori ai absorbtiei fierului.
Cele mai importante surse de fier se gasesc in: ficat, carne, peste si fructe de mare (stridii, creveti, scoici, somon, pastrav, crap), legume cu frunze verzi (spanac, patrunjel, salata verde, broccoli, varza, sparanghel, andive, fenicul), fructe, fasole, mazare, avocado, oua, cereale, kiwi, ananas, citrice, nuci, stafide, prune si caise uscate, dovleac. Imbina intotdeauna alimentele bogate in fier cu acelea bogate in vitamina C, deoarece aceasta ajuta la absorbtia fierului.
Laptele matern este de neinlocuit
Daca mama are lapte este esential sa-si alapteze copilul o perioada cat mai mare. Specialistii atrag atentia asupra valorii nutritionale pe care o are laptele matern, fiind perfect adaptat nevoilor copilului. Asadar, alapteaza-l exclusiv la san in primele sase luni de viata si abia dupa aceea poti sa incepi introducerea alimentelor solide treptat si tinand cont de recomandarile medicului pediatru. Nu este necesar sa intrerupi alaptarea nici dupa aceasta perioada.
Potrivit unui studiu realizat la Institutul de Ocrotire a Mamei si Copilului, rezulta ca diversificarea se realizeaza incepand cu varsta de 4 luni a sugarului, dupa care mama considera ca sistemul digestiv al copilului este perfect adaptat pentru forme variate de hrana: supe diverse, borsuri, lapte de vaca. "Este un concept extrem de fals in realitate! Sistemul digestiv al sugarului este departe de a fi maturizat complet incepand de la varsta diversificarii si pana la varsta de 1 an", atrage atentia prof. univ. dr. Constantin Ilie, medic primar pediatrie si neonatologie la Clinica de Obstetrica si Ginecologie "Bega" din Timisoara.
In cazul in care mama nu are lapte trebuie sa se opteze pentru o formula de lapte imbogatita cu fier.
Dupa 6 luni: ce alimente adaugam?
L-ai alaptat pana la varsta de 6 luni si acum este momentul sa incepi diversificarea, deoarece laptele matern nu mai este suficient. Daca nu stii ce alimente ar trebui sa introduci treptat in alimentatia copilului tau, afla care sunt recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale periatrilor. Stim ca pana la 6 luni, copilul trebuie alaptat la san pentru ca nimic nu se compara cu valoarea nutritionala a laptelui matern, insa se cunosc destul de putine lucruri despre alimentatia care trebuie introdusa dupa aceasta varsta.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii atunci cand sunt introduse alimentele solide in nutritia copilului, la varsta de 6 luni, este important sa fie incluse si alimente bogate in fier precum ficatul, carnea, pestele sau produse alimentare special adaptate copiilor imbogatite cu fier. Introducerea timpurie a laptelui de vaca, neadaptat nevoilor copiilor si a produselor provenite din lapte (iaurt, branzeturi) este un important factor de risc nutritional in dezvoltarea anemiei prin carenta de fier.
Incepand cu micul dejun si continuand mesele principale si deserturile este important sa le asigurati o dieta care sa contina o gama larga de diferite alimente – carne rosie, carne de pasare, peste, diferite fructe si legume, lactate, cereale, orez, paste si cartofi. Mai multe detalii gasesti si aici.
Laptele de vaca este foarte sarac in fier
Societatea Europeana de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica interzice introducerea laptelui de vaca la copiii sub 1 an. "Laptele de vaca in primul an de viata este total neadaptat copilului si poate sa determine pierderi de fier, ajungandu-se la anemii severe. Daca mama nu are lapte, trebuie sa aleaga un produs adecvat cu varsta copilului, imbogatit cu fier si abia dupa implinirea varstei de 3 ani poate sa introduca in alimentatia copilului laptele de vaca", ne sfatuieste conf. univ. dr. Ioan Gherghina, medic primar pediatru la Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului.
Introducerea laptelui de vaca la o varsta timpurie poate provoca urmatoarele efecte nocive:
- o crestere semnificativa a riscului de anemie feripriva;
- alergie la proteinele laptelui de vaca;
- microhemoragii intestinale;
- supraincarcare renala si cresterea pierderilor de apa;
- acidoza metabolica;
- hiperamoniemie prin aport excesiv de proteine;
- hiperazotemie.
Comparatie: formula de lapte adaptata versus lapte de vaca
- Fe (100 ml formula adaptata) - 1 mg;
- Fe (100 ml lapte de vaca) - 0,03 mg (nu asigura necesarul de fier);
- Grasimi totale (100 ml formula adaptata) - 3,2 g;
- Grasimi totale (100 ml lapte de vaca) - 3,9 g;
- Grasimi saturate (100 ml formula adaptata) - 1,4 g;
- Grasimi saturate (100 ml lapte de vaca) - 2,5 (predominant grasimi saturate si sarac in acizi grasi esentiali);
- Grasimi polinesaturate (100 ml formula adaptata) - 0,5 g;
- Grasimi polinesaturate (100 ml lapte de vaca) - 0,1 g;
- Proteine (100 ml formula adaptata) - 1,4 g;
- Proteine (100 ml lapte de vaca) - 3,3 g (proteine in exces, risc de incarcare renala si obezitate);
- Vitamina D (100 ml formula adaptata) - 1,4 micro g;
- Vitamina D (100 ml lapte de vaca) - urme (sarac in vitamine, prea multa sare);
- Vitamina C (100 ml formula adaptata) - 9,4 mg;
- Vitamina C (100 ml lapte de vaca) - 2 mg;
- Fibre (100 ml formula adaptata) - 0,8 g;
- Fibre (100 ml lapte de vaca) - 0 (nu contine fibre).
Sfatul specialistului
Prof. univ. dr. Dimitrie Dragomir, presedintele Societatii Romane de Pediatrie
Verifica daca micutul tau are nivelul de fier recomandat!