Violenta din jocuri

Abordam astazi un subiect adesea adus in discutie si anume violenta din jocuri. Ne referim mai intai la copii care se joaca violent si apoi la jocurile pe calculator in care "este prezenta multa violenta". Multi parinti sustin ca aceste jocuri violente ii fac pe copii sa-si manifeste violenta si in viata reala.

Ce reprezinta violenta din filme si jocuri?

Mai intai sa ne amintim de jocurile copiilor si de luptele dintre ei. Adesea copiii, mici sau mari se lupta. Pentru jucarii, pentru suprematie, dintr-o placere de a se intrece, fie intr-o disputa pentru o miza oarecare. Atunci cand sunt foarte mici, se trantesc, se imping, se lovesc, se trag de hainute, isi smulg jucaria din mana etc. Cand sunt mai mari, incep sa foloseasca diferite arme de jucarie. Dintotdeauna baietii au avut astfel de jocuri dar intodeauna adultii n-au uitat sa le spuna ca jocul se deosebeste de viata reala si ca nu trebuie sa se loveasca sau raneasca ci doar sa se joace "de-a lupta". Asta este conventia de intrare in orice joc, despre care am mai vorbit. Copiii se lupta, se omoara, se casatoresc, pleaca pe alte planete, inteleg graiul animalelor in joc, nu si dupa ce acesta ia sfarsit. Spuneam atunci ca asta face ca jocul sa fie intrerupt cu dificultate pentru ca in el timpul este reversibil si toate actiunile pot fi "reparate", poate fi mereu luat de la inceput sau schimbat dupa bunul plac, adica toate dorintele pot fi satisfacute spre deosebire de viata reala.

Asadar lupta, disputa si competitia, ranirea, pedeapsa si moartea sunt frecvent intalnite in joc. Mai tarziu aceste lupte iau adesea forma unor competitii sportive (lupte, arte martiale, box, judo, vanatoare, tir etc)  dar o parte se pastreaza libera in disponibilitatea de a ne lupta.

Ce efecte are ea asupra vietii reale a celor care le privesc/joaca?

Ar trebui sa facem o distinctie intre violenta necesara supravietuirii si agresivitatea indreptata impotriva cuiva din partea caruia nu exista un pericol sau un atac. De asemenea ar fi cazul sa departajam lupta ca joc de manifestarile agresive din realitate. Cel mai la indemana exemplu il vedem tot intre copii. Ei se bat intre ei, in pauze de exemplu, in diferite moduri, dintotdeauna. Daca respecta aceasta distinctie intre real si joc si regula de a nu se rani, totul este privit ca o joaca obisnuita. Uneori insa, aceasta granita este sfidata si copiii isi fac rau, se accidenteaza, incalca special limita si agreseaza pe ceilalti.

Daca ne uitam la jocurile video si la filmele cu razboaie, lupte, atacuri, vedem acelasi lucru ca in jocuri – posibilitatea de a face ceea ce in realitate nu putem. Tututror ne plac filmele cu vestul salbatic si modul in care sheriful face dreptate. De asemenea, filmele istorice, in care asistam la razboaie, fie ele intre daci si romani, intre romani si turci sau intre alte osti. Va amintiti fireste de jocul "Dacii si romanii", pe care il jucam cand eram mici si de indienii cu care ne placea sa ne identificam in luptele lor pentru dreptate. Produceau aceste jocuri conduite agresive in viata reala? Prin ce se deosebesc de jocurile pe calculator incriminate ca ii fac violenti pe copii? Iata intrebari care merita atentia noastra.

In toate cazurile in care un joc "produce" o crestere a agresivitatii in viata reala, avem de-a face cu sfidarea acestei granite intre joc si realitate. De ce ajunge jucatorul sa treaca in viata reala ceea ce se intampla in joc? In parte pentru ca nu poate iesi din starea in care este -  puternica excitatie, nervozitate, frustrare; apoi senzatia de a fi atacat, provocat de ce din jur si dorinta de a se identifica cu cei din film sau joc, in a deveni puternic, curajos, neinfricat ca si ei. Ramane sa ne intrebam cine este raspunzator de aceasta incalcare a granitei intre real si imaginar. De exemplu atunci cand citim copiilor "Scufita Rosie", nu uitam sa le spunem ca lupul mananca fetite doar in povesti... De ce nu am face asta si cand este vorba despre jocuri pe calculator?