Uneori pare o ocupatie la moda, alteori devine o problema iar alteori chiar o drama. De la copii a caror dezvoltare verbala, intelectuala, relationala si afectiva se opreste, la adolescenti care abandoneaza scoala si orice alte activitati, la adulti care renunta la serviciu si isi pericliteaza relatia cu partenerul si proprii copii, intalnim toate tipurile de situatii. Jocurile online par a fi in top dar si "hoinaritul" pe diferite site-uri, chat-urile si filmele descarcate de pe net.
De fapt, timpul ocupat cu statul pe net este atat de mare incat putem spune ca persoana ajunge sa paraseasca viata reala, locul si timpul in care traieste si sa le inlocuiasca cu o viata virtuala. Impatimitii jocurilor si filmelor sunt de fapt cu gandul, dorintele si visele in planul "realitatii" din spatele ecranului. Fie ca este vorba despre relatii cu alti jucatori, cu cei cunoscuti pe chat sau cu personajele din filme, ele devin mai importante decat ceea ce se intampla in viata reala.
Daca privim ca un refugiu acest comportament, ne intrebam ce a dus la el, ce anume a fost de nesuportat in viata reala astfel incat persoana a ales sa o paraseasca in favoarea celei virtuale:
- dezamagirea in relatiile cu partenerul, colegii sau familia;
- senzatia de neputinta, de inferioritate;
- depresia care l-a izolat de lume, neincrederea in el insusi;
- incapacitatea sau dificultatea de a investi afectiv intr-o activitate sau relatie reala;
- efortul care este necesar pentru alte placeri sau activitati relaxante (distractii, sport, hoby-uri).
Am vorbit intr-un articol despre dependenta de internet dar reluam intr-un fel aceasta tema si ii adaugam noi aspecte pentru ca ea este intr-adevar o problema care merita toata atentia noastra din moment ce atat de multe persoane, de toate varstele, sunt afectate de ea.
Asadar pentru inceput, ne intrebam:
- Care sunt cauzele care au dus la alegerea acestei vieti virtuale?
- Care sunt consecintele asupra respectivei persoane sau asupra celor din jur?
- Care ar fi modalitatile prin care putem aborda aceasta problema?
- Ajung aceste persoane sa ceara sau sa beneficieze de ajutor psiho-terapeutic, de consiliere sau sa reia comunicarea cu persoanele reale din viata lor?
- Exista modalitati de prevenire si care sunt ele?
- Putem ajuta persoanele care nu cer acest ajutor si care nu sunt constiente de consecintele care decurg din aceasa izolare?
- In cazul special al copiilor si adolescentilor, ce pot face parintii pentru a-i ajuta sa-si continue dezvoltarea si evolutia scolara si relationala?
- In cazul in care un adult este in aceasta situatie, ce poate face partenerul sau cei apropiati pentru el?
- Cum se modifica relatiile parinti-copil cand apare o astfel e "problema"?
Asteptam raspunsurile voastre si parerile in privinta acestor aspecte, eventual experiente personale sau cu cei apropiati si vom continua saptamana viitoare aceasta discutie, tinand seama si de cele relatate de voi.
Psiholog Anca Pietraru
Ii puteti adresa intrebari autorului AICI
Comentarii (1)
M-am regasit in mare parte in acest articol, insa "dependenta" mea este legata de filme. Ce trebuie sa fac sa ma despind de aceasta dependenta? Am incercat, insa fara succes. :(:(:(
Posteaza comentariu