De cate ori nu ti-ai spus ca prichindelul tau este doar timid si rusinos, fara sa te gandesti ca ar putea fi vorba despre o afectiune care sa ii marcheze copilului dezvoltarea ulterioara, in perioada adulta?... Ei bine, se poate spune despre micutul tau ca este copilul timid. El este baiatul din clasa care devine extrem de nervos cand profesoara ii cere sa isi prezinte referatul in fata colegilor. El este cel ce refuza mereu sa participe la activitatile educative sau distractive organizate de scoala. Are probleme in a-si face prieteni si chiar se simte rau in anumite situatii sociale. Dar... asa e el. Sau nu?...
Probabil ca vei fi mirata sa afli de aceasta statistica, insa 5 pana la 15% dintre copiii si adolescentii americani sufera de aceasta dereglare emotionala, care ii afecteaza si pune bariere in dezvoltarea lor sociala, educationala si emotionala.
Este vorba despre anxietatea sociala, o afectiune care, potrivit studiilor psihologice de specialitate, este rareori cercetata, diagnosticata si tratata, desi este una dintre cele mai predominante si invalidante dereglari mintale ale copilariei si adolescentei.
Efectele anxietatii sociale pot dura o viata intreaga. Potrivit studiilor efectuate, copiii si adolescentii sufera acut de imposibilitatea de a se integra in contexte sociale, la scoala, acasa sau in cadrul oricaror tipuri de relatii. Pericolul cel mai mare este ca, in stare latenta, aceasta situatie se va pepetua in viata adulta si le va schimba traiectoria vietii, de la o cale ideala si linistita spre una care are toate sansele sa nu fie foarte multumitoare.
Desi cercetatorii nu stiu care este cauza exacta a aparitiei anxietatii sociale sau daca stresul vietii de zi cu zi si impactul evenimentelor tragice pot avea un rol semnificativ in declansarea ei, aceasta dereglare mintala il determina pe copil sa isi dezvolte un ciclu vicios de ganduri, sentimente si emotii negative, precum si un comportament prin care incearca sa evite contactul cu ceilalti oameni, izolandu-se.
Copiii care sufera de anxietate sociala sunt extrem de speriati ca ar putea spune sau face ceva care sa ii puna in siuatii jenante, rusinoase si/sau ridicole sau care ii expun criticii celor din jurul lor.
Acesti copii simt ca nu se integreaza in colectiv, ca vor fi criticati si judecati, ca vor arata stupid in ochii celorlalti si ca nu vor placea nimanui, un gand dezastruos pentru o varsta la care "popularitatea" sau macar acceptul intr-un grup anume conteaza enorm. In plus, aceasta imagine pe care o au despre propria persoana ii determina sa isi creeze un sistem defensiv, care sa ii fereasca de un eventual refuz.
Aflati in situatii sociale pe care le percep ca amenintatoare din punct de vedere personal, se simt extrem de inconfortabil. Acest inconfort poate merge pana la simptome fizice, de tipul: ameteala, palpitatii ale inimii, stomac deranjat, tremuratul mainilor, roseala a fetei sau tensiune musculara.
Din cauza disconfortului, copiii incearca sa evite situatiile de care se tem. Acest lucru le limiteaza oportunitatea de a practica si de a-si imbunatati abilitatile sociale in momente sociale critice si in conditiile in care alti copii si adolescenti de varsta lor experimenteaza petrecerile, relatiile apropiate de prietenie sau chiar primele povesti de dragoste.
Dupa cum arata cercetatorii de specialitate, cei care sufera de anxietate sociala tind sa devina "invizibili", fiind neglijati in clasa, atat de catre profesori, cat si de catre colegi. Comportamentul lor este catalogat ca fiind cel tipic unei persoane timide si rusinoase, chiar de catre parinti, care prefera sa ii lase sa isi dezvolte personalitatea in ritmul propriu, fara a banui ca este vorba despre o problema mai grava.
Acesti copii sunt atat de preocupati si afectati de felul in care ii percep ceilalti si de ceea ce ar putea crede despre ei, incat rareori isi exprima dorintele si actioneaza conform acestora. Mai mult decat atat, nu isi fac cunoscute ingrijorarile si problemele, astfel incat nu intra in atentia adultilor din viata lor decat in clipa in care aceasta afectiune progreseaza si atinge punctul culminant, in care incep sa refuze sa mai mearga la scoala.
Totusi, dupa cum observa cercetatorii, astfel de copii si adolescenti pot interactiona si socializa cu membrii familiei, dar atunci cand este vorba despre persoane de varsta lor sau adulte, care nu le sunt familiare si nu fac parte efectiva din viata lor, se simt inconfortabil in prezenta lor si refuza sa vorbeasca. Semnele cele mai clare ale acestui fenomen se concretizeaza intr-un refuz universal de a raspunde intrebarilor adresate de profesori, la ore, si de a discuta cu alti copii.
Exista insa doua modalitati de abordare ale acestei probleme - sunt, in principal, metode utilizate in terapia adultilor, iar rezultatele lor spectaculoase ofera o mare speranta si pentru aplicarea lor in cazul copiilor. Una dintre ele presupune inceperea unui tratament medicamentos care sa ii ajute pe copii sa reduca sentimentele depresive si ingrijorarile care ii macina interior. O alta ii invata pe cei mici cum sa faca fata in mod eficient temerilor coplesitoare si anxietatii.
Primul lucru pe care trebuie sa il faci insa este sa observi comportamentul copilului tau, sa vezi daca simptomele sale se incadreaza in cele ale acestei afectiuni subdiagnosticate si apoi sa stabilesti impreuna cu medicul sau pediatru care este cea mai buna modalitate de a depasi aceasta afectiune. Oricare dintre solutii se impune, fii alaturi de micutul tau, discuta cu el in permanenta si arata-i ca se poate baza pe tine, orice s-ar intampla.
Aboneaza-te la newsletter 
Urmareste-ne pe 
- Club Eva Comunitatea unde eşti între prietene.
- Forum Dezbate tot ce te preocupă
- Sfaturi Găseşte răspunsuri la întrebările tale
- Felicitari Eva Zilnic poti gasi ceva de sarbatorit.
- Horoscop Viitorul tău, descifrat de astre
- Eva Concursuri Participă şi câştigă cu Eva premii senzaţionale
- Eva City Caută adrese utile in zona ta
- Horoscop 2025,
- Horoscop 2024,
- Horoscop azi,
- Horoscop dragoste,
- Horoscop chinezesc,
- Astrologie,
- Horoscop lunar,
- Horoscop rac azi,
- Horoscop gemeni azi,
- Horoscop fecioara azi,
- Horoscop taur azi,
- Horoscop capricorn azi,
- Horoscop scorpion azi,
- Horoscop sagetator azi,
- Horoscop varsator azi,
- Horoscop pesti azi,
- Horoscop leu azi,
- Horoscop balanta azi,
- Horoscop berbec azi,
- Horoscop saptamanal
Copyright © 2001-2024, iMedia Plus Group. Toate drepturile rezervate
Permite notificari
Inchide
Asigura-te ca nu pierzi nicio informatie utila: articole/retete importante sau horoscopul zilnic. Da click pe butonul “Allow” pentru a ne permite sa-ti trimitem notificari.
Comentarii (34)
Sufar de anxietate sociala de cand ma stiu...mereu daca ma fac de ras(chiar daca nu e un lucru grav,eu exagerez in mintea mea) ,petrec ore gandindu-ma la cum as fi fost putut evita acea situatie stanjenitoare... anxietatea isi face simtita prezenta doar in preajma baietilor,nu stiu de ce ,probabil din cauza ca am crescut intr-o familie cu parintii divortati si am locuit doar cu mama,totusi as vrea sa ma simt in largul meu in preajma baietilor sa nu ma mai gandesc cum sa ma comport ci sa fiu eu insami.Am avut si atacuri de panica,dar acum nu mai am deloc.Va rog sa ma ajutati ,nu as dori ca Anxietatea Sociala sa imi distruga posibilitatea de a-mi intemeia o familie. Multumesc.
Cred ca am acesta boala ce ma macina din copilarie dar in ultimii ani e mai rau.Am multe frici si fobie la sefi .Cum vad pe vreunul in preajma parca imi paralizeaza creierul .Ma trece un fior rece tot corpul iar mintea mi-o ia razna.Nu ma mai pot concentra ,ma ia cu ameteli si nu mai vad bine .Cand sunt linistita fac multa treaba >am un job ce ma solicita maxim .Imi place sa invat lucruri noi dar din cauza acestor tensionari nemotivate sunt fosrte obosita . Ma poate ajuta cineva??? Va rog!
nu imi vn sa cred ca nu sunt singura.....am ajuns la un moment in care am impresia ca nu am identitate,ca mi-e groaza sa lucrez gandindu-ma ca nu sunt in stare de nimic,ca nu stiu sa vb....
am uitat sa scriu id-ul.Deci id-ul meu este: light_shadowzuzy@yahoo.com.Multumesc!
Am aceasta anxietate din copilarie,mereu mi-a fost greu sa ma exprim,inainte ma puteam exprima prin scris,acum nici atat.As dori si eu cd-urile .Va rog enorm de mult.multumesc!
De curand am inceput si eu sa realizez aceasta anxietate sociala, care posibil pana acum era undeva ascunsa in interiorul meu, dar deorece cu timpul am ajuns sa ma fac prostia sa ma izolez in casa, aceasta anxietate a aparut acum la suprafata. Sunt din Cluj Napoca.Daca cineva vrea sa vorbim ma poate contacta pe tomiadrian19@yahoo.com
Pentru Cami dar si pentru altii cu anxietate si atacuri de panica: Se face o terapie la noi in tara prin telefon si email.Primesti metode de ;vizualizare, citire, auditie , echilibrare , echilibrarea emisferelor cerebrale, eliberare emotionala ,etc , toate la un loc, .Terapia dureaza 3-4 saptamani si este ff eficienta dar si ieftina.Eu am facut-o anul trecut si ma simt f bine , nu a revenit nimic din ce am avut., dimpotriva , am o stare f buna..De atunci am dat adresa ;la multe persoane si mi-au scris ca sunt ff multumite.Cine este interesat sa scape de toate aceste simptome , atacuri, anxietati, depresii , scrieti-mi pe mes la angelmarc999.Nu este nici o reclama si nu primesc nici un comision dar vreau sa stiti ca nu trebuie sa inghititi medicamente nici alopate nici naturiste ca sa va elimine ideile si cauzele bolilor. Aici este vb si despre ajutorul energetic dar si despre schimbarea frecventei , eliminarea blocajelor , eliminarea cauzelor si a suferintelor.AStept sa va vindecati toti.
Salut! Am 33 de ani si sunt din Bucuresti. Am fobie sociala, cine vrea sa vorbim sa adauge id-ul bogdan_ore sau sa trimita mail la bogdan_ore@yahoo.com o zi buna!
Buna Anda, ar fi posibil sa imi trimiti si mie acele cd-uri, te rog? Pe site-ul respectiv nici nu mai exista link-ul si sunt tare curioasa, imi este frica si sa merg la un specialist sa discut, as vrea sa incerc si asta. Mail-ul meu este ruxandrasdf@yahoo.com. Multumesc.
Buna! Am 19 ani,sunt din Bucuresti si am aceasta problema.Daca doreste cineva sa vorbim despre asta, scrieti-mi un mail pe adresa hernameisjona@yahoo.ro.Chiar simt nevoia sa vorbesc cu cineva care are aceleasi dificultati.
Buna! Am 23 de ani si sunt din Timisoara. Am fobie sociala, cine vrea sa vorbim sa adauge id-ul anonimdesigur2008 sau sa trimita mail la adresa anonimdesigur2008@yahoo.com o zi buna!
la fel ca majoritatea celor de aici,am anxietate sociala.Desi am doar 17 ani,simt ca nu mai are rost sa traiesc,din moment ce nu pot niciodata sa ma exprim cum trebuie in fata unei persoane iubite...sau in fata profesorului... Simt ca nu ma vor intelege si prefer sa tac...stiu ca ma voi incurca si de aceea aleg aceasta optiune. Cred ca aceasta anxietate este datorata tremurului mainilor.De cand ma stiu tremur...am fost considerat un ciudat inca din clasele primare,dar atunci nu ma simteam cum ma simt in aceste momente. Mi-e ciuda ca n-am cum sa scap de acest tremur.Chiar si cand sunt singur tremur,iar cand sunt intr-o situatie stanjenitoare tremurul se accentueaza(nu pot sa tin un pahar cu apa intr-o mana). Chiar daca citesc multe carti,niciodata nu ma pot exprima cum trebuie,desi in mintea mea pare foarte usor acest lucru... In fine...
am un baietel de 7 ani...de un an am terminat tratamentul pentru anxietate...am facut tratament 6 luni si s-a simtit mult mai bine...dar de doua saptamani au inceput iar simtomele...izolarea de ceilalti copii nu mai vorbeste cu persoanele pe care nu le cunoaste....ma intreb daca asa o sa fie si pe viitor....dupa tratament o sa se simta iar o perioada bine si dupa un timp o sa incepem iar cu tratament.....
As vrea si eu cd urile. Multumesc anticipat.Adresa mea este cercellaura@yahoo.com .
As vrea si eu cd urile. Multumesc anticipat.Adresa mea este cercellaura@yahoo.com .
Te rog sa mi trimiti si mie adresa pt cd uri. Adresa mea de mail: stranger_3333@yahoo.com. Multumesc mult
Daca ti a trimis Anda cd urile te rog sa mi le trimiti si mie. Multumesc Mult. Adresa mea de mail: stranger_3333@yahoo.com
As vrea si eu cd urile. Multumesc anticipat.
Buna id ul meu este roberto_vallentino ,am 22 de ani si cred ca sufar de anxietate sociala,nu ma simt bine in locuri cu multi oameni...cand cu cineva ma emotionez si imi e frica sa nu spun ceva gresit sau jenant ,daca vrea cineva de aicea care are cam aceeasi problema sa vb e OK
Pentru cei care vor sa vb despre asta sau nu au gasit pe net cd-urile , id-ul meu este social.hope . poate facem schimb de opinii. eu nu am cu cine vb despre asta pentru ca am observat ca altii, chiar daca incearca, nu pot intelege de ce gandesc asa in unele situatii pt ca nu au trecut prin asta. De parca eu mi-as alege gandurile. Zici ca in Romania nu exista nici un sociofob, ori sunt ascunsi , ori nu i-am gasit eu. In afara de acest site, pe altele nu prea se discuta cine stie ce. Parca as fii singura care gandestc asa, cu toate ca stiu ca n-are cum sa fie adevarat. Nu e bine sa ne ascundem in spatele unui diagnostic, sa ne "handicapam" ,fie ca ni-l dam noi sau un psihoterapeut. Poate unii sunt doar timizi si peste asta e mult mai usor de trecut . Sper ca am putut fii de folos pentru cei ce cauta, ca si mine, o solutie .
Ti-as fi tare recunoscatore dc ai putea sa imi trimiti un mail cu acel program de 20 de cd-ri.Am cautat si eu pe google dar nu am gasit cartea pe nici un site romanesc.Mailul meu: me.kiara@yahoo.com Multumesc anticipat!!!!
Exista doua forumuri mai importante pe care eu le cunosc si anume socialphobiaworld si SAS (social anxiety suport). Pe mine m-au ajutat f mult. Stiu ca nu e totul ok doar daca vorbim despre asta sau doar auzind sfaturi: ai mai multa incredere in tine, nu mai pune pret pe ce gandesc altii despre tine etc, dar acestea te pot ajuta sa iti dai seama care metoda de tratament e mai buna pentru tine. Sfaturile merg doar daca esti timid, nu daca ai sociofobie. Trebuie sa iti "reprogramezi" creierul sa gandeasca altfel in anumite situatii. Personal cred ca in Romania se cunosc prea putine lucruri despre asta si marea majoritate a psihoterapeutilor mai mult te incurca decat sa te ajute pentru ca sunt f putin care chiar stiu cum sa trateze sociofobia, majoritatea vb despre copilaria ta degeaba si stiu doar teorie. Nu am ceva importiva lor, fiecare foloseste metoda care merge pentru el. Alt lucru f important: un site http://www.anxietynetwork.com/spwhat.html . Acolo au un program de 20 de cd-uri f folositoare si o carte. Bineinteles ca ele costa, dar cu putin ajutor de la prietenul nostru Google le gasesti pe net. Daca cineva le vrea, poate lasa aici o adresa de e-mail si le voi trimite eu
Nana... Nu e o lume de prosti cum afirmi tu cu irascibilitate... E o lume a insensibilitatii in care lipsa de cooperare devine o problema la fel de mare precum este supraponderabilitatea in SUA. Asa e mai precis enuntul si in plus nu superi pe nimeni, chiar daca te-au suparat multi. Trebuie sa te deosebesti nu numai in boala de ceilalti ci si in sanatate. Sa fii mai "sanatos" ca altii. Aici incepe iubirea.
pai da chiar ma regasesc in descriere.imi fac foarte greu prieteni pentru ca ei nu inteleg deloc modul meu de gandire.multi ma cred nebuna pentru ca imi place sa visez cu ochii deschisi la lucruri imposibile pentru una ca mine.rad mereu de mine mai ales atunci cand vor sa intristeze pe cineva.totusi de ceva timp am inceput sa imi dezvolt un dram de atitudine si de fiecare data cand cineva ma jigneste mai rau incep sa ma enervez shy raspund cu tot ce stiu ca sa-l fac de ras sa vada cum e! intotdeauna ma gandesc la ce cred ceilalti despre mine si mereu ajung la concluzia ca nu ma iubeste nimeni, ca nu contez pentru nimeni si ca daca as murii maine nimeni in afara de 3 persoane nici macar nu ar observa.nimeni nu intelege ce gandesc si le-ar lua o viata intreaga pentru a intelege.macar acum stiu cu ce boala innascuta am venit eu pe lumea asta de prosti!:(
Si eu in liceu am avut anxietate sociala. Pur si simplu ma faceam invizibila. Nu vorbeam.Ma credeam de neiubit, de neacceptat, ma credeam incapabila de a socializa. In primul an de liceu cand veneam de la scoala adesea plangeam. Parintii mei nu stiau de ce. Pana cand intr-o zi am izbucnit si le-am spus totul. Acel moment a fost de cotitura pt mine. M-am simtit mult mai bine si in plus, parintii mei au fost alaturi de mine si m0au incurajat. Vreau sa le spun tuturor celor care au aceasta afectiune sa vorbeasca despre asta...cu cineva. Ii va ajuta mult. Acum sunt la facultate la arhitectura si e mult mai bine. Eu m-am autoajutat oarecum. Personal, pe mine m-a ajutat mult sa citesc despre aceasta afectiune, sa o inteleg. Si incetul cu incetul am inceput sa-mi asum riscuri in viata sociala, la inceput faceam lucruri marunte...imi impuneam sa raspund macar o data la ora. Imi impuneam sa-mi ofer macar o data opinia pe parcursul unei zile. Si am incercat sa fiu mai prezenta in situatiile sociale si sa nu ma izolez. Trebuie sa-ti demonstrezi ca poti. Am observat ca ar trebui sa te inconjori cu persoane care iti faciliteaza exprimarea. De exemplu: acum in facultate am persoane langa mine cu care impart aceleasi pasiuni... Inca mai am probleme si momente dureroase in care ma simt un nimeni. Dar am speranta ca intr-o zi voi fi libera definitiv. Anxietatea sociala oricum e foarte putin inteleasa si cunoscuta de ceilalti. Si e pacat...pt ca in societatea de astazi, chiar asa este> extrovertitii si guralivii sunt apreciati, iar cei tacuti sunt ignorati. Fiecare om are valoare, iar adesea, cei cu anxietate sociala se depreciaza foarte mult( poate asta e una din cauzele afectiunii)...si e pacat. Sper ca am ajutat cu ceva. Sa stiti ca nu sunteti singuri. Daca vreti sa vb despre asta , puteti sa-mi trimiteti mail0uri pe urmatoarea adresa: socialanxiety11@yahoo.com.
Buna! Sufar de anxietate sociala de cand ma stiu, e foarte avansata.. am 22 de ani si sunt din timisoara. Cine trece prin asta sau cine doar vrea sa vb cu mine id-ul meu de mess este: anonimdesigur2008@yahoo.com
este posibil ca si metodele "informale" sa functioneze. ma gandeam la intalniri intre cei confruntati cu probleme similare.poti sa fii mult mai deschis fata de cei cu care te identifici, cu cei care pot "empatiza" cu tine. este vorba de o dispozitie umana fireasca- sentimentul asemanarii. nu spun ca psihologul nu ajuta, dar, intr-o masura variabila, pt el tu ramai un pacient. pe de alta parte, intre noi orice urma de exotism dispare. astept sugestiile voastre in legatura cu utilitatea si posibilitatea unor astfel de intalniri.
Cred ca sufar si eu de aceasta afectiune, in scoala primara nici un profesor nu-mi cunoştea vocea, nici colegii, mai tarziu in facultate ma duceam la examene cu un curaj precum "curaj gaina că-ti tai gâtul!!!", la sustinerea licentei, parcă eram tata cu cea mai grava criza de astm pe care o avuse-se el, la serviciu sunt foarte "scumpă" la vorbă. Intradevar intotdeauna nu mi-a placut sa vorbesc in public, la telefon sa raspund mai bine m-ar bate cineva, prieteni nu am avut in scoala primară, facultate, masterat. Ma simt atat de singura, ma simt atat de respingatoare, nici magnetii de acelaşi poli nu se resping mai tare :((, nu mai vreau
ioana...mergi la un psiholog... eu merg si am rezultate.. daca vrei iti recomand unul...e bun si nu e scump.... nu mai stai asa!!! e greu si ia timp de vindecat.... insa nu e imposibil...
la fel ca si voi si eu sunt o persoana cu anxietate sociala. de mult mi-am dat seama ca ceva nu e in regula cu mine, insa nu mi s-a parut foarte important. acum, dupa ce am ajuns sa nu mai am curajul sa vorbesc "fata in fata" cu nimeni, am facut o depresie. nu prea stiu cum sa ma tratez....poate primesc si eu un sfat
am un baietel de 5 ani,care merge la gradinita.de cand a inceput sa mearga la gradinita,pana ajungem acolo,(acasa,in tramvai,pe strada) vomita.mai nou,daca la gradinita este inrebat ceva si nu stie,sau nu castiga niciun premiu,la fel are stari de voma sau incepe si plange.educatoarea mi-a recomanadat sa merg cu el la psiholog,orice activitate face prezinta starea aceasta de anxietate.ce ma sfatuiti?
Acum inteleg de ce anume sufar. Nu am stiut niciodata de existenta acestei afectiuni si nu aveam cum sa realizez ca datorita ei ma aflu acum intr-un punct nedorit. Nu am reusit niciodata sa termin facultatea deoarece nu aveam curaj sa raspund sau chiar sa intru la examene, de teama sa nu ma fac de ras sau sa nu fiu picata. Acest lucru ma afecteaza acum, la jumatatea vietii, impiedicandu-ma sa ajung acolo unde as dori, adica intr-un post mai bun. Sfatul meu pt tinerii care se recunosc in descrierea din articol este sa caute imediat ajutor, sa nu amane niciun moment pt ca nu se stie in ce grad de ratare ii va duce aceasta boala mai tarziu si cel mai bine este sa evite sa ajunga pana acolo.
am si eu la fel anxietate sociala, desi am numai 14 ani...trist...ma intreb ce se va alege de mine mai tarziu
mda..eu sunt unul din copiii cu anxietate sociala..ma tratez la psiholog..am doar o sedinta..ma regasesc in descriere...ce pot spune...e ca un cutit infipt in inima.ma credeti ca vreau o mana lipsa..dar o minte sanatoasa..??sunt prizonier in propria-mi minte si ma simt legat la maini??desi il iubesc pe dumnezeu..si stiu ca poate vindeca...imi lipseste credinta cand observ ce poate face anxietatea,urmarile ei..
Posteaza comentariu