Viciile in adolescenta

De ce incep adolescentii sa fumeze si sa bea?

Intotdeauna "De ce?" trimite la o cauza, la un motiv, la o explicatie. Ce ar insemna in cazul adolescentilor debutul acestor comportamente?

• O imitare a adultilor, a parintilor, profesorilor, starurilor, persoanelor admirate de adolescenti;
• O modalitate de a atrage atentia, de a iesi in evidenta, de a "te da mare", de a castiga admiratia colegilor, de a simti puternic incalcand interdictia;
• Rezultatul presiunii grupului, in care toti ceilalti adolescenti fac asta sau sustin ca fac, se lauda sau ii dispretuiesc pe cei care "inca" nu fumeaza si nu beau;
• Un mod de a se "distra" in absenta altor activitati placute, interesante, atractive.

Fireste ca mai exista si alte motive sau doar pretexte pentru care un adolescent incepe sa fumeze si sa bea. Unii ar aduce in discutie curiozitatea pentru ca unul din raspunsurile tinerilor este: "Am vrut sa incerc, am vrut sa vad cum e"... Doar ca o substanta nociva nu este satisfacerea unei curiozitati, ci mai degraba o conduita de risc, o cautare a altceva, poate a unei placeri, poate a unei ocupatii, o razbunare, o sfidare...


Ce reprezinta fumatul? Ce reprezinta alcoolul?

Pentru unii reprezinta o modalitate de a te simti bine, de a te relaxa. Nu de putine ori auzim oameni care recomanda alcoolul pentru a reduce inhibitia sau pentru a-ti face curaj... Fumatul poate face si el parte din "look". Adolescentii isi compun o imagine, tigarea, imbracamintea, coafura, tonul vocii fac toate parte din ea. Aceasta imagine este greu de fabricat pentru ca adolescentul nu se simte bine si sigur in pielea lui si de aceea fiecare "ingredient" este esential. De aceea, vedem ca ei tin cu tot dinadinsul sa faca un anume lucru int-un anumit fel, de aceea nu pot privi si altfel sau din alt unghi. A le spune despre pericol sau despre nocivitate, a le vorbi despre sanatate sau despre risc pare o intreprindere inutila...


Sunt percepute ca niste atractii

Unii adolescenti si unii copii considera consumul de alcool si fumatul un apanaj al "oamenilor mari". Asta pentru ca au auzit poate de la adulti ca doar cei mari au "voie". Ajunsi la varsta adolescentei, atunci cand a fi copil si a fi adult sunt atat de aproape, pot incerca sa devina "mai repede" adulti. Sigur ca ambele "dependente", daca vrem sa le consideram asa, sunt o imitare a celor pe care le au adultii din jur. Copiii vad de cand sunt mici aceste comportamente, vad placerea din ele, vad nerabdarea adultilor, vad chiar si efectele dar ele sunt un pret care "merita" la un moment dat. Starea de asa-zis bine este mai mare decat riscul in adolescenta sau la debutul comportamentului. Fumatul si alcoolul sunt percepute ca niste atractii, nu prin gustul lor si nici prin senzatia fizica ce poate fi adesea una de rau ci prin identificarea cu cineva mare si puternic, celebru sau iubit care face asa.

Ajungem asadar la concluzia ca, in cea mai mare parte, sunt comportamente de identificare cu adultii. Si asa se explica de ce sfaturile adultilor nu au niciun efect. Pentru ca ele sunt doar cuvinte pe cand comportamentul lor spune altceva iar copiii imita ce vad si nu fac ceea ce li se spune! In cazul alcoolului, lucrurile sunt insa mai complicate si mai riscante decat in cazul tutunului. Asa cum putem sa ne referim si la alte substante sau comportamente adictive. Coma alcoolica la copii si adolescenti nu este o raritate in spitale!