© Copyright:
Parintele tau este alcoolic?
Multi tineri au un parinte dependent fizic si emotional de alcool. Cu toate ca alcoolismul exista de secole, nimeni nu a descoperit cum sa-l previna si sa-l stopeze, acesta continuand sa creeze angoase nu numai persoanelor dependente, dar si celor apropiati sau membrilor familiei.
Parinte alcoolic: De ce bea parintele meu?
Trebuie inteles ca alcoolismul este o afectiune si, ca orice afectiune, trebuie sa fie tratata. Fara un ajutor profesionist, un alcoolic poate sa bea in continuare si starea lui sa se inrautateasca cu trecerea timpului. Ca orice alta boala, alcoolismul nu apare din vina unei persoane anume. Unele persoane care traiesc alaturi de un alcoolic se invinovatesc pentru dependenta celui drag. Dar adevarul e ca alcoolicul ar bea, indiferent de cine ii este alaturi.
Daca parintele tau bea, nu inseamna ca starea lui se va schimba daca obtii note mai bune la scoala, daca esti mai responsabil/a cu sarcinile casnice si daca faci tot ce vor parintii tai. Alti copii isi explica dependenta parintelui prin problemele pe care le are la serviciu sau, din contra, prin lipsa unui loc de munca.
Parinte alcoolic: De ce nu se lasa de baut?
Negarea joaca un rol important in viata unui alcoolic. O persoana in faza de negare este acea persoana care refuza sa vada adevarul. O persoana alcoolica va da intotdeauna vina pe altcineva pentru problema sa, deoarece este mult mai usor sa invinovateasca pe altcineva si nu pe ea insasi. Unii parinti alcoolici isi fac copiii sa se simta prost prin adresarea unor cuvinte grele, gen: "Ma scoti din fire!", "Esti o pacoste!". De asemenea, daca unul din membrii familiei mentioneaza ca are o problema legata de bautura, respectivul va reactiona violent. Sunt si cazuri in care persoanele dependente de alcool isi recunosc problema, sustinand ca pot renunta oricand sau ca beau doar in situatii de stres.
De ce te simti tu vinovat/a de problema parintelui?
Majoritatea adolescentilor au o stare emotionala neechilibrata, cu suisuri si coborasuri, indiferent de ce li se intampla acasa. Daca mai adaugi la aceasta stare de neliniste si un parinte alcoolic, iti dai seama de ce te simti atat de coplesit/a. Cateva sentimente pe care copiii care au un parinte alcoolic le au sunt: manie, tristete, jena, singuratate, neajutorare si lipsa de incredere in sine.
Multi alcoolici se comporta imprevizibil si copiii care cresc cu un astfel de parinte consuma multa energie sa-si dea seama de starea de spirit a parintelui. Intr-o zi poti sa umbli ca pe ghimpi, incercand sa eviti o izbucnire din partea parintelui, deoarece vasele nu sunt spalate si nu e curatenie in casa; in alta zi, parintele iti va promite induiosat ca lucrurile vor fi mai bune si nu isi va mai varsa nervii pe tine. O astfel de tensiune, plus problemele din propria ta viata ar putea sa te lase fara pic de energie.
Cu toate ca alcoolismul cauzeaza aceleasi probleme in toate familiile, fiecare situatie e unica. Unii parinti abuzeaza emotional sau fizic de copii. Altii isi neglijeaza copiii, neasgurandu-le suficienta hrana si ingrijire. In unele cazuri, pot fi implicate si drogurile. In altele, familia s-ar putea sa se confrunte cu lipsa banilor. Cu toate ca fiecare familie este diferita, adolescentii cu parinti alcoolici se plang de singuratate sau de depresie.
Parinte alcoolic: Ce pot face?
Copiii care au avut parinti alcoolici pot deveni chiar ei, mai tarziu in viata, alcoolici. Constientizarea problemei si solicitarea ajutorului te ajuta in a nu deveni si tu la randul tau alcoolic.
Constientizeaza problema! Un parinte nu va bea niciodata din vina copilului. Multi copii incearca sa ascunda problema parintelui sau il acopera cu diferite minciuni. Chiar daca parintele nu isi accepta problema, constientizeaz-o tu macar.
Constientizarea problemei parintelui tau te va ajuta pe tine sa vezi lucrurile in perspectiva. De exemplu, unii adolescenti ai caror parinti beau se tem sa-si exprime emotia, nefericirea sau supararea, de teama ca nu cumva sa declanseze o criza de nervi din partea parintelui. Acest lucru poate sa-i distruga adolescentului increderea. Pentru a contracara acest lucru, recunoaste-ti sentimentele, fie tie insuti/ inseti, fie unui prieten.
Cere ajutor! Este intoteauna bine sa ai un prieten in care sa gasesti sprijin, dar este mai importnat sa te poti destainui unui adult. Cauta-ti un profesor sau o ruda in care ai incredere.
Deoarece alcoolismul este o problema atat de raspandita, exista cateva organizatii care ofera sprijin persoanelor dependente de alcool. La noi, este foarte cunoscuta Asociatia Alcoolicilor Anonimi, care are sedii in mai multe orase din tara.
Sa nu te gandesti ca-ti tradezi parintii daca incerci sa cauti ajutor. Tinerea secretului face parte din alcoolimul in sine si da voie problemei sa se agraveze. Iti iubesti parintele, chiar daca recunosti ca are o problema cu bautura.
Comentariile 1-50 din 64
tatal meu bea in fiecare zi si este aiurea dar sunt unele saptamani cand reusesc sal conving sa nuy bea macar pe cateva zile . In aceste zile munceste permanent comunica clar si civilizat stie sa se comporte in societate si ii place sa ajute persoanele sau animalele la nevoie dar cand e beat e groaznic am asistat la asa scene care sunt de groaza am si fugit de acasa de 2 sau 3 ori fiindca incerca sami omoare mama am stat intre el in timp ce incerca sa o taie pe mama .Pe ea am vazuto de multe ori cu ochii vineti . Iar el mergea prin sat si spunea cai pare rau dar cand se intorcea acasa dadea promisiuni ca o va omori si ca va da foc la casa apoi mai incepea sa spuna fata de sora mea de 9 ani ca cica mama se culca cu altii si ia in gura xxxx pentru toate astea mama la si dat in judecata dar nu a ajutat stiu ca tatal meu este un om foarte inteligent si civilizat cand e treaz dar se intampla sal vad asa atat de rar incat uneori ma gandeam sal fac sai fie rau de la alcool dar tot nu ajuta prea tare
Si eu am o mama ft alcoolica care se inroseste la fata si incepe a gesticula, are 4 ieruri care dak moare vrunu face criza pe ei ii iubeste cel mai mult! ce sa ii fac ca sa nu mai bea?
tatal meu e alcoolic si cumnatul meu de asemeni.Dar sa o iau cu ince[utul.AM 34 DE ANI ,SUNT CASATORITA ,AM 2 COPII FRUMOSI SI UN SOT EXTRAORDINAR,DAR TRAIESC IN ACEEASI CASA CU FRATELE SOTULUI MEU CARE E ALCOOLIC,UN ALCOOLIC FOARTE VIOLENT.A VENIT ACASA DUPA 15 ANI DE STAT IN ALTA TARA SI DE CAND CAND A VENIT N-I S-A SCHIMBAT VIATA RADICAL.BEA,BEA SI IAR BEA.SOCRIIMEI SUNT BATRANI SI IL INTRETIN SI PE EL PENTRU CA NU ARE UN LOC DE MUNCA SI TOT CE SCOATE DIN MUNCA CU ZIUA EL BEA SI FACE NUMAI SCANDAL.SARACII COPII MEI SUNT TERORIZATI DE EL SI DE CATE ORI VINE BAUT ACASA II VAD CUM SUNT NELINISTITI,STAU IN VARFUL PATULUI PARCA AR VREA SA SE FACA NEVAZUTI.ATUNCI CAND BEA NU MAI STIE DE EL,SPARGE,INJURA VORBESTE VULGAR.PE DEASUPRA MAI E SI TATA ALCOOLIC SI STAU CU GANDUL LA MAMA CA IAR O BATE CA FACE SCANDAL ,CA E MALTRATATA IAR DIN PARTEA ASTALALTA ADUN DE LA CUMNATUL MEU FEL SI FEL DE INJURII SI CALOMNII.MA INTREB OARE CAT VOI MAI REZISTA.DE TREI ANI DE CAND A VENIT ACASA VIATA MEA E UN COSMAR,DE PARCA NU ERA DE AJUNS CA IL AVEAM PE TATA UN ALCOOLIC.SIMT CA NU MAI POT SA INDUR SI SPUN ASTA PENTRU CA EU SI SOTUL MEU AVEM 13 ANI DE CASNICIE SI NU M-A INJURAT MACAR ODATA,INSA CUMNATUL MEU M-A INJURAT CAT PENTRU 10 VIETI .VA ROG DA-TI UN SFAT CAT DE MIC,NU STIU CE SA FAC IN CONDITIILE IN CARE POLITIA NU FACE NIMIC PENTRU SIMPLU FAPT CA ATAT FAMILIA MEA CAT SI EL AVEM ACELASI DOMICILIU.
Am un tata mai mult sau mai putin alcoolic si asta ma intristeaza foarte tare :(((. Nu este sfarsit de saptamana fara ca el sa se imbete si sa se faca de ras prin tot satul... , pe langa toate acestea am si eu de suferit deoarececand ies pe strada lumea ma arata cu degetul si asta imi displace :((
macar voi sunteti mari dar eu am 13 ani si un tata putin inaintat in varsta care nu stiu daca este alcoholic ( probabil este ) si imi face viata un calvar seara de seara :( si eu tin atat de mult la el si mama mea la fel si nu stim ce sa facem ... nu este agresiv cand e beat dar mie imi este de sanatate :(( cand scriu acest mesaj plang pentru ca imi iubesc parintii mai mult decat orice dar nu stiu ce sa fac :( asta e unul din motivele pentru care m am saturat de viata
forurile autorizate de ce nu aplica lozinca:NU POTI,TE AJUTAM NU VREI,TE OBLIGAM,NU STII ,TE INVATAM...........DE CE?DE CE SA FII OBLIGAT SA TRAIESTI CU UN ALCOOLIC,DOAR PT CA NU ITI PERMITI CHIRIE, CANALIA SA-TI DISTRUGA VIATA SA TE IMBOLNAVEASCA,DE CE? sa fie copii si femei traumatizati cu sechele emotionale,cind ar putea fii niste oameni de succes,oare chiar nimeni din mai marii nostri nu se gindeste.Cu rugatul frumos nu merge si discuti interminabile la psiholog,terapeut,aiurea,e necesar dezalcolizare,medicamente,legi severe,amenzi si luati militareste ca uni se pare de frica stiu altfel............DEGEABA,chiar amenintati ca isi pierd pensia cei ce beau............
Alcolici suntcei mai teroristi oameni,te distrug,iti distrug cheful,pofta de viata,linistea si somnul,te sperie sunt iadul.de ce nu sunt legi sa ii interneze fortat,de ce nu li se impune la servici,la angajare ca nu au voie sa bea nici in timpul liber,de ce nu se face nimic,de ce nu se interzice bautura in magazine SI DE CE MEDICINA CU TOATE STUDIILE EI NU A DESCOPERIT NIMIC,DE CE POLITIA NU INTERVINE.......CIND LE IA PERMISUL DE CE NU II OBLIGA SA SE INTERNEZE ALTFEL FAC PUSCARIE,DE CE,DE CE, DE CE NIMENI DIN CEI IN MASURA NU O FAC,DE CE DOCTORUL DE FAMILIE NU INFORMEAZA POLITIA SA-I IA CARNETUL CA E UN PERICOL...............NIMENI NIMIC............
sa nu ma intelegeti gresit dar in dodeauna sa va ascultati semeni
Alcoolismul este extrem de greu de suportat de adolescentii care fac parte din astfel de familii... sfatul meu pentru voi, cei care treceti prin asa ceva, fiti puternici si suortati pana puteti fii pe picioarele voastre, iar de indata ce va puteti descurca singuri plecati si faceti-va un viitor departe de calvarul asta... pentru nimic in lume nu acceptati sa va distrugeti viata. Am trecut si eu prin asa ceva. NU ACCEPTATI SA VA DISTRUGETI, voua va e mila de ei... lor nu le e de voi....
buna ziua, am 18 ani si am o mama alcoolica,nu stiu cum sa o ajut sa scape de acest obicei, a promis de foarte multe ori ca se lasa de bautura, dar nu a fost asa. Toata ziua bea si face numai scandaluri si eu deja mi-am pierdut orice speranta ca s-ar lasa vreodata de baut. Nu stiu ce sa mai fac. As fi foarte bucuros daca m-ar ajuta cineva, cu ceva sfaturi pentru ca pur si simplu nu mai stiu ce sa fac. Si tata a incercat sa o convinga de multe ori sa se lase de acest obicei, dar nimic...
..tatal meu, a baut mereu, este un om balind, insa bea mereu,se trezeste pentru a se imbata..pentru asta traieste...sotul meu..estye un om bland..suntem impreuna de 18 ani..bea din primul an al casniciei noastre..n-are rost sa intru in detali...iar acum..daca mai pot face fata..fiul meu///are 17 ani si...bea..bea mult..se intoarce acasa dupa miezul noptii..beat..asta noapte, cred ca a intrat oarecum in coma lcoolica, nu mai respira,ba respira sacadat,avea puls 130..am 36 ani..sunt asistent medical..si..am ramas linga el..pina dimineata..sa il ajut..toata noaptea mi-am privit fiul in agonie..sotul meu..care dormea in dormitor..nici nu am venit sa vada ce se intimpla..pentru el totul e forte normal, eu sunt cea care ma agit degeaba..as intreba si ma intreb...merita oare sa continui sa ramin linga ei?..sa plec eu?sa ii alung pe ei...vreau o viata..o familie normal nu un cosmar..PS.nimeni nu recunoaste (sotul si fiu)ca ar consuma alcool.. Daca cineva are un sfat ..il ccept cu palcere.
Si eu am patit acelasi lucru cu mama mea. Acum este mai bine, dar am trecut prin multe:injurii, umiliri in public...fara sa pot face nimic. Totusi m-am realizat foarte bine pt. ca am avut putere sa lupt, lucru pe care ti-l doresc si tie!
si eu am dus o copilarie zdruncinata,si acum ca am 21 de ani ma mai afecteaza comportamentul ei atunci cand este beata...mai rau ii baga lui taicamiu tot felul de neadevaruri despre mine ...si tot ce se intampla rau in casa ajunge fix in capul meu...eu sunt de vina pentru toate ...am suferit muuuult din cauza ei..si ink mai sufar...
Pentru cel sau cea ce a scris anterior: fugi de acolo daca ai posibilitetea, daca nu iti permiti sa te muti sau esti prea mic (nu stiu ce varsta ai), cauta ajutor: la politie daca devine violent, la prieteni, rude, orice! Din proprie experienta iti spun, ca dezalcoolizare cu sila nu se poate, sa incerci sa il responsabilizezi e imposibil; sanatatea ta mintala trebuie sa fie pe primul loc! Nu il lasa sa te distruga!
am un tata alcoolic care mi-adistrus mie viata si a bagato pe mama in pamant....mama mea a murit de ciroza am avut cea mai buna mama din lume care m-a iubit atat de mult incat si-a distrus viata langa un alcoolic,dupa moartea lu mama l-am internat pe tata la dezalcoolizare s-a lasat de baut pentru o luna acum sa apucat iara si ma distruge psihic cu vorbele.nu stiu ce sa fac k tin la el dar nu mai vreau sa stau langa el k ma distruge de tot,dar nici nu vreau sa il las singur mi-e mila de el,mi-e atat de dor de mama simt k nu mai am nimic,ce sa fac nu mai pot......
Participarea la sedintele AA ar fi cel mai bun lucru din lume pentru acesti oameni! Problema mea e ca parintii mei nu se considera alcoolici. Stiu ce vorbesc, pentru ca sunt psiholog, si , din pacate, chiar pe parintii mei nu ii pot ajuta. Pentru ca nu vor. Nu recunosc faptul ca au o problema. Am probleme din ce in ce mai mari cu ei, si daca mai e cineva in situatia asta, as aprecia un sfat, sau orice parere... Va multumesc. Adresa mea e comanmonica77@yahoo.com. Astept pareri pertinente.
alcoolismul este o boala evolutiva!primul pas pentru restabilirea sanatatii este de a recunoaste faptul ca esti alcoolic.cel mai bun tratament este participarea la sedintele de grup AA
Si eu am parintii alcoolici si din pacate mi-am petrecut o buna parte din viata incercand sa rezolv problema asta si sa nu ma mai simt rusinata. Stiti la ce concluzie am ajuns? Ca si noi avem o viata care se duce de rapa din cauza lor: ne inbolnavim, ne consumam inutil pentru o vina care nu e a noastra. Nu suntem noi cei care le ducem paharul la gura, nu din cauza noastra s-au apucat de baut(si daca ar fi asa, tot nu suntem responsabili pentru decizia lor). Sa intelegem ca ei nu se vor simti niciodata rusinati de ceea ce fac, de ce am fi noi? Eu zic sa le "respectam" decizia si sa ne vedem de viata noastra!
Am avut o copilarie intr-o familie de alcoolici.Singura mea scapare din acest cerc a fost scoala,eram fericita sa stiu ca am un loc unde sa petrec jumatate de zi departe de casa .Am trecut prin momente dificile in care ma gandeam sa fug de acasa sau sa inghit pastile dar cred ca dumnezeu ma ajutat sa merg mai departe si sa ma feresc.Sfatu meu e ca nu se merita sa plangeti dupa alcoolici,nu se vor vindeca niciodata .Ganditiva la viitoru fostru si cum ati vrea sa fie si luptati pentru el nu pentru cei care vor sa vi-l distruga.Iar cand puteti incercati sa plecati din acel loc cat mai departe ,lasati la spate tot si nu fi-ti influentat de alegerea parintilor.Ei au ales pt ei, voi decideti pt voi.
Ce pacat ca cei care sufera in urma viciilor parintilor suntem noi copiii de parinti alcoolici. Am deja destui ani incat sa nu mai fiu considerat copil, dar inca tot am probleme psihice legata de minunata mea copilarie inecata in alcoolul celor care ar trebui sa ma sprijine si sa ma indrume. Au fost mult prea multe zile in care am plans pentru ca nu era nimic de mancare, pentru ca nu erau bani , dar pentru bautura zilnica existau. Au murit, dar ce a ramas in urma lor doar eu stiu. Imi e frica sa imi intemeiez o familie, sa fac un copil, sa fiu fericita sa am incredere intr-un om
mama mea are probleme cu alcoolul ,da sunt zile saptamani cand nu pune gura pe alcool se poate abtine chiar poate bea un pahar de bere la masa si nu are nimik.da in schimb cand incepe sa bea e ascuns nu se apreste cu zilele chiar saptamanile si eu nu stiu ce sa ii fac ea zice ca nu e alcoolica ca se poate abtine numai cand e suparata bea.este mama alcoolica?ce trebuie sa fac sa o conving .va multumesc
trebuie sa iti sprijini parinti si sa incerci sa nui lasi sa mai bea nu trebuie sa te lasi vazuta k nu mai poti sprijino s incearca sa nu prea o lasi singura pa
in opinia mea este adevarat ca noi tinerii ne izolam si ne inchidem sufletele ...dar pana cand?..nici noi nu mai putem ..stiu din propria experienta...mama mea e alcoolica...ea nu rezista o zi fara alcool...problema este ca ea bea si la serviciu..si vine acasa beata..tot timpul se cearta cu tata...m-am saturat..ne injura ..isi bate joc de noi...azi tata ia tras o palma...nu mai pot...eu rezist dar nustiu cat va mai putea rezista fratiorul meu..cand se cearta ei fratele meu sp ca vrea sa moara...ca nu mai suporta ...si ma ingrijoreaza...tata mi-a sp ca vrea sa divorteze...Mama are alcoolul in sange ..nu stim ce sa mai facem..ne face de ras...si se distruge..nu recunoaste ca e alcoolica...de la un timp nu mai bea bere ci bea votca...iam ascuns 3 sticle de votca pana aqum...nu stiu ce sa mai fac ...Daca vreti sa imi dati sfaturi sau sa ma ajutati va rog sa ma contactati pe:stefy_roxy11..VA MULTUMESC
Buna Ionela, Am trimis intrebarea ta psihoterapeutului nostru Lena Rusti si iata raspunsul care speram sa iti fie de folos: "Dependenta de alcool este o boala grava, de care de cele mai multe ori persoana nu se poate vindeca singura, caci prin intrarea in sevraj isi poate pune chiar viata in pericol. Daca tatal dvs chiar vrea sa faca ceva pentru el si pentru familie, va trebui sa aiba suportul vostru sis a inceapa prin a se interna intr-un spital care are o sectie de dezalcolizare sis a inceapa acest lucru sub supraveghere medicala. Alcoolicii insa de multe ori isi neaga problemele si au sentimentul ca sunt in control, ca s-ar putea lasa oricand, dar nu vor. Daca acesta e si cazul tatalui dvs, oricat de dureros ar fi, e bine stiti ca schimbare cu de-a sila nu se prea poate. Chiar daca l-ati interna,nu o sa il puteti tine mereu sub supraveghere si va putea foarte usor sa distruga in 30 de minute un efort de luni de zile. Puteti incerca s ail convingeti sa isi faca analizele medicale. Uneori niste rezultate proaste ii pot motiva pe alcoolici sa isi schimbe stilul de viata. Intelegeti insa ca sunt diferite feluri de iubire si ca tatal dvs va iubeste, dar nu asa cum va doriti dvs., caci poate nu e pregatit sa faca schimbari in stilul de viata doar din iubire. Si daca nu le face pentru dvs, singura varianta ar fi sa gasiti o cale prin care sa le faca pentru el insusi. Dincolo de toate, sa stiti ca nu e vina dvs, nici responsabilitatea ca lui sa ii fie bine, atata timp cat este o persoana lucida, care poate face propriile alegeri pentru viata sa".
Ma numesc Ionela, am 18 ani si am un tata care e alcoolic, se imbata si de 2-3 ori pe zi, cand este treaz e un tata bun dar cand e beat imi vorbeste foarte urat, iar cand mama ii mai spune ca o sa plece pt ca s-a saturat, el ii raspunde ca nu-i pasa nici de ea si nici de mine si de sora mea mai mare, sa plecam ca el nu o sa ne caute. Ma raneste foarte tare cu vorbele astea, simt ca nu ma iubeste deloc. El e sofer pe tir si odata am fost cu el si a condus beat, nu cred ca e constient din moment ce mi-a pus si mie viata in pericol. A doua zi i-am spus ca mi-a pus si mie dar si lui viata in pericol, ca puteam muri la care el mi-a raspuns ca ce avea, ne puneau doua cruci pe marginea drumului din Franta, am ramas marcata cand am auzit ce poate sa-mi spuna. Am incercat sa-i vorbesc de foarte multe ori si pe un ton cald si calm, si nervoasa, si plangand implorandu-l sa renunte la bautura ca nu-i face bine, imi promite atunci ca nu o sa mai bea dar nu reuseste sa se tina de cuvant. Il iubesc foarte mult si de aceea ma simt asa de neputincioasa ca nu pot sa fac nimic pt el, va rog ajutati-ma, dati-mi un sfat, cum sa-l ajut din moment ce el nu vrea sa apeleze la un psiholog si nici nu recunoaste ca e alcoolic, spune ca vrea sa se lase de baut dar dorinta de a bea e mai mare. Ajutati-ma va rog, astept un raspuns, un sfat. Multumesc mult
Fratele meu mai mic, este alcoolic. Atunci cand este beat este de o violenta iesita din comun. Va rog ajutati-ma ! As putea, dar nu vreau sa-i fac rau !
Tot ce scrie aici seamana cu comportamentul tatalui meu din ultimul timp, dar imi este frica sa realizez ca el chiar se confrunta cu aceasta problema grava. E foarte dificil sa traiesc cu el in casa, pentru ca mereu are stari de spitir diverse si se comporta uneori deplorabil, alteori perfect. Chiar nu stiu cum vor decurge lucrurile! Oricum, articolul mi-a deschis ochii si acum constientizez ca mama a acceptat problema lui si nu are de gand sa faca nimic, dar eu am dreptul la o copilarie si voi lupta pentru ea, fie chiar si cu alcoolul.
Si eu am un frate alcoolic. Simt o durure sfasietoare, familia noastra e distrusa, am incercat sa le ajut, nu are vointa. Ajutati-ma.
Am un sot fost dependent de alcool acum la o varsta abstinent dat. diabetului violent dezechilibrat in familie, cu functie publica importanta in judetul respectivdar mai greu depistabil dat. comportamentului dublu f.f.f. violent in familie nu prea stiu ce e de facut
Caut ajutor contra alcoolului, parintii mei se inec in alcool si din cauza asta risca sa isi piarda casa. Nu si-au mai platit datoriile. ASTEPT SFATURI. MULTUMESC.
Chiar inteleg ce inseamna sa ai in familie un alcoolic! Scandal... batai... rusine! Acesti oameni traiesc numai pentru alcool! Asa e tatal meu.
Intr-adevar alcoolismul este o boala grava,prin care consumatorul de multe ori nu o recunoaste. Dar mai grav este pentru familie si anume sotie si copii pentru trebuie sa-l suporte pe ANIMALUL care nu se mai satura de inghitit alcool. Pentru el motiv de a bea exista tot timpul: cand moare cineva, cand se naste, cand se casatoreste, la serviciu, acasa, cand este bucuros sau stresat. Nu stati in calea alcoolicilor! Sunt periculosi! Fugiti cat puteti daca v-ati irosit o per. din viata cu ei sa-i reabilitati si ati constatat ca ei nu vor sa se lase de acest viciu chiar daca ati fost la AA. Sunt niste nimicuri! Va distrugeti copiii! Ganditi-va la trairile interioare ale acestora la TRISTETEA, JENA, SI LIPSA DE INCREDERE IN SINE! Sa nu devina si ei la fel, Doamne fereste!
:(( sunt dependenta de alcool! Sunt singura nu neg asta, si ori de cate ori spun ca nu mai beau asa de mult se iveste o ocazie cand beau iarasi si o i-au de la inceput:( am 30 de ani si cred ca viata mea se va termina curand daca voi continua asa. Imi este atat de greu sa nu mai beau. Va rog ajutati-ma daca stiti cum sa ma las de aceasta bestie care ma poseda numita "alcool". Va multumesc mult.
De ce trebuie sa suport eu toate certurile? Cand termin scoala ma mut si imi bag pl in neamu' lui.
Fratele meu are aceasta problema si prin urmare am accesat multe site-uri despre terapii antialcool. AAA... exista in Bucuresti, Cluj, Sibiu etc in destule orase insa nu te poti interna acolo ci este ca suport dupa dezintoxicarea de la spitalul regional. Acolo se fac sedinte de psihoterapie in grup, ceea ce e foarte important. Exista si un centru de permanenta in comuna Sura Mica langa Sibiu. Am accesat si diverse site-uri cu tratamente naturiste. Am vazut ca multi dintre voi recunosc ca au aceasta problema si chiar ei au scris, ceea ce face ca problema sa fie pe jumatate rezolvata. Acum fratele meu urmeaza un tratament cu Fito-Antialcool forte. De circa 2 saptamana in care a avut deja o recadere de 3 zile, insa tratamentul e la inceput si speram ca dublat de vointa sa isi faca efectul. Se poate da si celor care nu vor sa urmeze acest tratament ca e pe baza de picaturi, dar e usor mai complicat pentru ca trebuie sa-l faci sa renunte la cafea si bineinteles la tentatie. Acum caut tot felul de adrese pentru hipnoza antialcoolica sau acupunctura, am scris chiar si unui bioenergoterapeut renumit care din pacate a spus ca nu e compatibil cu fratele meu si nu-l poate ajuta. In speranta ca v-am raspuns cat de cat sau ca v-am facut sa va intetiti cautarile concluzionez: Nu va lasati! Trebuie sa fie un remediu, chiar daca noi nu-l gasim inca, macar strigatul nostru de ajutor sa fac pe cineva sa scrie si sa dea un remediu care a avut efect. De Fito-antialcool forte am citit ca e destul de eficace.
AS VREA SA AFLU CUM POT SA SCAP DE ACEASTA BOALA ALCOOLICA.
Eu cred ca alcoolul devine ca orice drog un fals antidot impotriva starilor negative de neimplinire emotionala, confuzie, apatie, diperare etc. Alcoolimul e ceva foarte grav, pentru ca aparent pare inofensiv, insa acest fenomen se face vinovat de accidente de tot felul, delicte penale, dezbinarea familiilor si o proasta educatie si un sac de sechele copiilor. Da, din cate ai spus, prezinti semne tipice de alcoolism, faptul ca constientizezi, e deja un pas inainte, sfatul meu este sa iti faci prieteni care nu beau, sa eviti distractiile cu alcool in schimbul altor actiuni placute, incearca un sport, gaseste-ti un iubit, cauta un inlocuitor nedaunator la alcool, bea ceai, fa dragoste, daca nu iei masuri acum pe viitor va fi si mai greu.
Si eu am o mica problema cu alcoolul sau cel putin asa mi se pare. Aproape toata familia mea are probleme cu alcoolul, tatal meu de cativa ani, mama mea de vreo 2, bine sa nu lungesc cu unchii si matusile care sunt destui si ei. Eu tot timpul am facut ce-am vrut. Si probabil si prietenii pe care i-am ales nu au fost prea buni. Am inceput sa beau cam de prin clasa a 7-a. Si beam de cele mai multe ori doar ca sa fiu si eu ca si toti prietenii mei. Ce vreau sa zic eu este ca era ceva normal ca in fiecare seara sa ne luam 2-3 peturi si sa bem in parc. Eram mica pe atunci si nu credeam ca ma voi confrunta cu alcoolul mai tarziu. Majoritatea prietenilor mei de atunci, in ziua de azi sunt oameni normali, nu au probleme cu bautura. Insa la mine a fost altcumva. Stiti foarte bine cat de tare este afectata increderea copilului cand are un parinte alcoolic. Ei bine, asa sunt si eu mai slaba de inger. Am 17 si de fiecare data cand ies in oras nu ma mai stiu opri de la primul pahar. Ma apuca cateodata pofte dimineata sa beau ceva si asta ma ingrijoreaza si mai tare. Am ajuns sa beau atata de mult incat sa stiu ca nu m-am ametit macar si sa-mi fie rau. Daca nu bea nimeni cu mine, n-am nimic si beau singura nu ma deranjeaza. Ei bine eu din cate stiu alcoolismul este singura boala din lume in care bolnavul nu recunoaste ca e alcoolic sau chiar daca recunoaste spune ca se poate opri oricand. Incep sa-mi dau seama ca nu o sa ajung bine, si as vrea sa stiu daca chiar sunt alcoolica sau e doar in mintea mea? Nu vreau sa vorbesc cu niciun psiholog asa ca daca puteti si vreti sa ma ajutati daca nu, nu ma trimiteti la psiholog. Va multumesc
Si eu trec prin aceasta suferinta care mi-a omorat sufletul inima... acest chin ma doare, ma chinuie.
Tatal meu este alcoolic, bea pana isi pierde mintile, parca inebuneste, o bate pe mama ,pe fratele meu si pe bunica mea, vrem sa-l ducem la un centru de dezalcoolizare, nu stim cum sa procedam, ne e de stat cu el in casa, am sa ma trezesc ca o omoara pe mama, mama a solicitat dezalcoolizarea politistului din sat si el nu a vrut sa sune la dezalcoolizare. Ajutati-ma va rog, spuneti-mi ce sa fa? Adresa mea de mail este: maryu_19@yahoo.com
Am 15 ani iar mama mea este alcoolica. Caut linistea si pacea pe care nu am avut-o din cauza ei. De cate ori vine de la servici beata tata o bate ba chiar a ajuns sa o dea afara din casa. Chiar daca am discutat cu ea de atatea ori bea in continuu. Am tipat la ea, am jignito in speranta ca se va lasa de acest viciu, dar nu am rezolvat nimic. Tot ce imi doresc este sa o fac sa scape de dependenta asta. Numai asa pot sa fiu linistita si eu pentru ca imi este rusine de faptul ca mama mea bea si nu stiu cum sa o ajut. Va rog din suftelul meu ajutati-ma sa rezolv aceasta problema. Emailul meu este "deea_93deea@yahoo.com"
Incredibil cate persoane au aceeasi problema, atunci cand treci prin asta te intrebi oare cati copii au mame alcoolice... iata ca sunt multi. Este o lupta imposibila dupa parerea mea, mai ales in momentul in care se fac toate sacrificiile pentru persoana in cauza, cand pe parcursul a 2 ani trece prin nenumarate serii de tratament anti alcool, totul depinde de vointa sa, de puterea de a lupta cu viciul sau.
tatal meu este alcolic ,dependent de o viata.m-am gandit sa il duc la o asociatie de alcoloci ,un centru dar majoritate oameniilor imi spun ca sunt prost tratati,si cel mai mare risc este sa inebunesca,asta imi spune toata populatia pe care o cunosc.ce sa fac?sau cum ar trebui sa procedez.........pe zi ce trece este tot mai rau,este in ultima etapa,bea pana isi pierde constiinta,si neaga tot,nu recunoaste nimic,va rog spuneti-mi cum ar trebui sa procedez????????????????''
Am si eu o prob la fel..
Va rog spune-ti-mi si mie sedii in bucuresti ale alcoolicilor anonimi.
si tata bea rar deja am inceput sa-l urasc din cauza lui fac criza de nervi si m-am apucaat de fumat acuma 5 ani adik pe la 11 ani din cauza lui il urasc
Socrul meu este alcoolic si ff violent soacra mea traieste un cosmar la fel si noi a vrut sa-l omoare si pe sotul meu, e un calvar.
Si mama mea bea, este bolnava de diabet si bea in fiecare zi in timp ce ia medicamente. Nu stiu cum s-o conving sa nu mai bea. Ea zice ca nu e alcoolica.
Am 30 de ani si singurele mele mosteniri sunt 3 certificate de deces de pe urma alcoolui (mama, tata si fratele). Am ajuns sa imi doresc un singur lucru: LINISTE!!!! sa nu aud urlete, tipete, scandaluri. In copilarie, la intrebarea ce vrei sa te faci cand vei fi mare raspunsul meu era calugarita din aia care sta singura in varful muntelui.
Nu stiu, cred ca sunt pe cale sa devin alcoolica. Tatal meu este, sotul de asemenea si eu beau oricum prea mult decat e nevoie. Nu stiu cum sa scap, imi tot propun ca astazi nu beau nimic dar prin casa e bautura peste tot si eu nu reusesc sa ma abtin. Nu ma imbat dar totusi stiu ca nu trebuie sa beau zilnic. Cum sa fac sa reusesc sa nu mai beau?
Posteaza comentariu