A avea o identitate inseamna, in mod practic, a fi cineva, a ocupa o anumita pozitie in contextul social, a juca un anumit rol, a dispune de un anumit statut.
Transformarile ce se produc in intreaga structura a personalitatii adolescentului nu raman fara urmari sub aspecte foarte variate. In cadrul numeroaselor particularitati pe care le prezinta procesul formarii si dezvoltarii personalitatii adolescentilor un loc important il ocupa "marile cautari si nevoi". Una dintre marile cautari de la varsta adolescentei este cea a unei noi identitati.
Maturizarea fiziologica, dezvoltarea capacitatii de cunoastere, aparitia unor dorinte si sentimente dau adolescentului impresia ca este o persoana noua. Abandonarea vechilor identitati creeaza un vid, lasand adolescentul, adesea descumpanit. Pentru a se echilibra si a se descoperi pe el insusi - pe un plan mai profund - el cauta noi identificari, noi modele de personalitate pe care sa le imite.
Prin aceasta raportare la alte modele, adolescentul ia progresiv cunostinta de ceea ce este. Este un proces firesc, fiindca numai confruntandu-se cu lumea externa omul dobandeste constiinta propriei sale existente si valori.
Constient de noile sale posibilitati, el respinge copilul care a fost si cauta sa arate acest lucru si anturajului in forme variate (excentricitatea, modificarea ortografiei prenumelui etc.). Chiar si in conditiile noilor posibilitati, abandonarea vechii identitati il poate descumpani.
Cautarea echilibrului prin noi identificari, descoperirea noii identitati - in conditiile incertitudinii cu privire la ce este el in realitate - nu sunt usoare si pot duce nu numai la dificultati de integrare, ci si la manifestari de nonconformism.
Unii specialisti acorda idealului de viata ca obiect al identificarii o importanta deosebita in procesul formarii personalitatii adolescentilor, considerand ca in numele lui, acestia iau pozitie in politica, arta, filozofie, religie sau ca influenteaza direct viata afectiva, constiinta de sine si integrarea sociala.
O redusa experienta sociala a acestora poate genera multe "identificari" cu modele neadecvate (ca insusiri, sau preluand global modelele cu insusirile, dar si cu defectele lor), sau poate duce la faurirea de idealuri inaccesibile (peste posibilitatile reale ale fiecarui adolescent) si chiar identificarea cu false idealuri (incarcate cu valori scazute, non valori, sau insusiri necorespunzatoare cerintelor societatii date in care traiesc adolescentii).
Primele modele de identificare a adolescentilor raman tot parintii, insa eroii literaturii beletristice exercita o puternica influenta in alegerea de modele si faurirea de idealuri, ca si biografiile oamenilor de seama. Aceste surse si modele nu se reflecta de la sine si pozitiv in obiective ale identificarii din cauza unor limite ca slaba capacitate de apreciere obiectiva a personalitatii si lipsa de experienta sociala.
Din cauza subaprecierii acestor limite, la unii adolescenti "noile identitati" nu numai ca nu le depasesc valoric pe cele anterioare, dar cuprind numeroase componente negative, concretizate in conceptii si comportament.
Un proces al intelegerii de sine a adolescentului este dezvoltarea sinelui social, constientizarea ca sinele este strans legat de cei din jurul sau. Grupul prin cerintele pe care le formuleaza il ajuta pe adolescent sa-si constientizeze mai mult calitatile si, mai mult, sa si le demonstreze in activitatile comune. Astfel, incepe sa se defineasca in termenii trasaturilor pe care le manifesta in relatiile cu persoanele din jur si sa incorporeze statutul de membru al grupului social in autodescrierile sale.
In concluzie este foarte important sa-i lasam adolescentului libertatea de care are nevoie sa se dezvolte dar in acelasi timp sa-i si supraveghem atent fiecare pas pentru a-l putea indruma in cazul unei nereusite.
© Copyright:
Adolescenta - cautare a unei identitati
Majoritatea parintilor se intreaba de ce odata cu venirea adolescentei nu se mai pot intelege cu propriii copii. De ce acestia manifesta comportamente diferite de cele pe care le aveau pana atunci. De ce devin rebeli si neascultatori. Raspunsul este simplu: adolescenta este perioada in care copiii sunt in cautarea unei noi identitati, cautare ce are un impact puternic atat asupra adolescentului, cat si asupra persoanelor apropiate lui.
Comentarii (20)
si eu am probleme cu baiatul mai ales cu scoala.lipseste mereu.va rog dati-mi un sfat.trebuie sa merg la dr sau ce sa fac?
Da, aici sunt foarte de acord cu parerea ta...si eu mai am perioade in care simt ca nu mai pot si pur si simplu veau sa scap dar asta o stiu doar eu si nu trebuie sa ma dau in spectacol...incerc sa analizez lucrurile, sa imi revin si merg mai departe...ca asta e viata cu bune cu rele....toti trec la un moment dat prin asa cva...cat despre parinti si ei au fost odata adolescenti si stiu ce inseamna dar au trecut de aceasta perioada si de asemenea stiu ce ni se poate intampla noua daca o luam pe un drum gresit...ei in adancul sufletului ne inteleg (sa nu credeti ca parintii vostrii au fost usa de bserica) si de asemenea stiu ca nu ii ascultam chiar in tot ce ne spun...de asta se simt nevoiti sa fie mai duri pentru ca noi sa nu depasim o anumita limita...parerea mea.
am 16 ani.e varsta la care problemele si crizele adolescentine ar trebui sa fie in plina floare dar...eu pur si simplu le am evitat.intentionat sau fara ca macar sa mi dau seama, nu m am confruntat cu probleme de personalitate, stiu care este locul meu, stiu ca sunt o fata speciala si nu am nevoie sa ma dau in spectacol k sa ma simt prezenta.poate sunt exceptia care confirma regula...oricum in ciuda tonului ingamfat sa stiti k tot ce am spus am spus cu cea mai mare sinceritate si nu as vrea sa fiu interpretata gresit.pentru cei ce inca sunt de parere k nimeni nu ii intelege, k nimeni nu ii vede si nu ii aude am doar cateva vorbe:nu deveniti teribilisti caci nu asta e calea spre rezolvarea problemelor.vad la mine in liceu o multime de adolescenti care gandesc k dandu se in spectacol fac impresie, dar privit din afara de catre mine sau altii, nu realizeaza ca singura impresie pe care o fac e una urata.rebel, teribilist, nu inseamna matur. daca vrei intr-adevar sa iti faci simtita prezenta, fa ceva constructiv si ceva care sa iti antreneze inteligenta si gandirea, nu mana dusa la gura cu tigara.renuntati la imaginea superficiala de oameni maturi pe care incercati sa v-o construiti si adoptati una pe bune.traiti in aceeasi lume cu noi toti, asa ca si problemele cu care va confruntati au mai fost si inca sunt si altii obligati sa se confrunte cu ele.sa nu aveti impresia k se intampla toate nenorocirile pt prima oara.si eu am probleme in dragoste, si eu am parinti divortati, o multime de teme pt scoala si imi doresc sa imi gasesc drumul in viata si sa rezolv toate problemele care apar.nu trebuie sa va simtiti singuri si cel mai important:nu va indepartati de familia voastra! buna , rea, este in cele mai multe cazuri cel mai sigur sprijin.iar daca pur si simplu aveti impresia k nu va inteleg, faceti-i voi sa inteleaga.
interesant si adevarat,... sunt adolescent si mi s_a intamplat sa_mi schimb prietenii ...anturajul deoarece imi doream sa ma schimb ..iar ei au fost de acord
mie lene sa citesc...nam nici o parere
eu ca parinte mi-am lasat copilul sa experimenteze tot ce si-a dorit si sa-si dea singur seama de greselile pe care le-a facut.... am incercat sa-i dau impresia ca nimic nu este "fructul oprit" pt ca daca un adolescent considera asta sigur va face acel lucru.Copilul meu adolescent ma adora si am considera prietena lui.
intr-adevar in adolescenta suntem mult mai independenti si ne contrazicem cu parintii mereu,dar nici acestia nu pot fi prea ingaduitori cu noi ,deoarece ne-o vom lua in cap ..e bine totusi sa se ajunga la o intelegere
Adolescenta este cea mai grea perioada din viata unui om, atunci apare prima dragoste, prima cearta cu parintii. Ti se pare ca tot ceea ce faci e bun si ca ai dreptate in orice situatie, ca nimeni nu te intelege. Cand esti adolescent toti se poarta ca , cu un adult( ceea ce nu esti inca) sau ca , cu un copil(ceea ce nu mai esti).
totzi avem probleme cu parintzii...dar nu intzeleg,dc in special fetele??ele sunt mai greu de intzeles??sau ce?uneori gasesc rezolvarea problemelor,dar de multe ori,nu..dc? dc? dc? urasc perioada prin care trec shi sper sa se sfarseasca curand...avetzi grija totzi de voi,shi nu uitatzi k mai devreme sau mai tarziu ,parintzii trebuie sa ne accepte ashjea cum suntem noi shi cu bune shi cu rele...c`y...missoury_pink@yahoo.com adresa mea de mail
Sincer va spun eu ma inteleg bine cu parinti.Cu tata ma mai cert cate o data dar nimik grav si cu el nu prea am treaba dar cu mama ma inteleg de minune si vb. deschis despre orice si ma ajuta tot timpul.Eu trec pritro perioada foarte grea acum si va spun ca sfaturile mamei mele mi-au fost de mare ajutor(indragostit la 18 ani:P)De asta va sugerez sa icercati sa vb. macar cu unul din parinti deoarece va ajuta foarte mult...incercati sa fiti prieteni nu numai mama fiu sau mama fica etc.
parerile sunt impartite da important e ce simti tu nu ceti spun parinti ca ei au uitat perioada asta a vieti si te pot descumpani mai mult.
in incercare noastra de a deveni alte persoane,mai mature si independente tindem sa ne alegem in dezvoltarea noastra modele negative...incercam sa atragem atentia asupra noastra in mod gresit:cu o gashca noua..cu un nou look extravagant care de cele mai multe ori nu lasa celor din jur o parere asemanatoare cu cea pe care vrem sa o lasam noi...de aceea eu la 15 ani ai mei am invatat ca daca vreau sa ma maturizez trebuie so fac prin felul meu de-a fi:prin cum vorbesc..prin cum realtionez cu cei din jur...si incerc de fiecare data sa-mi conturez din ce in ce mai mult personaliatate pana cand voi ajunge la ceea ce voi fi eu in viata:o persoana integra si pe picioarele ei...de aceea v-as sfatui sa dati dovada de maturiate incepand de acum!!alegeti-va calea cea dreapta si mai ascultati si sfaturile parintilor care de multe ori sunt bune desi nu se incadreaza in standardele gandirii noastre...algeti clarea cea dreapta deoarece aceasta perioada rebela a noastra va putea avea repercursiuni...daca va vrea vineva da vb cu mine..id meu e amylee_142000
toti avem la un moment dat si mai ales la varsta adolescntei, probleme cu parintii.In fond sunt anumite probleme intre generatii.Si eu sunt o adolescenta care are conflicte cu parintii.Noi adolescentii, credem ca noi avem mereu dreptate.majoritatea conflictelor sunt generate de scoala, baietzi, disco, etc.dar daca noi ca niste "adulti" am gandi putin mai matur si am incerca sa ii intelegem si pe ei nu ar fi mai bine?poate ca conflictele noastre cu ei sar mai diminua daca si noi am fi mai sinceri, mai ascultatori , si mai ales mai rabdatori.orice adolescent a avut probleme cu parintii, dar a shtiut la timpul potrivit sau mai tarziu sa le diminueze sau sa faca in asa fel inkat sa fie bine pentru toti.
Sunt parintele unui baiat de 17 ani,tanjeste dupa libertatea de a face ce vrea.De multe ori a avut aceasta libertate din partea mea insa de fiecare data s-a dovedit a fi gresit ceea ce a ales si cum este de asteptat dupa aceea a cerut ajutorul meu.Noi parintii poate nu suntem destepti in felul de a alege ceea ce este bun pentru voi tinerii,insa incercam cum stim noi mai bine sa va ferim de ceea ce noi in trecut am experimentat(pe pielea noastra) si s-a dovedit a fi gresit.Ar trebuii sa intelegeti ca si noi suferim alaturi de voi in fiecare moment al nereusitei voastre,de cate ori va vedem tristi suntem preocupati si cel mai dureros este ca nimeni nu a creat o scoala sa te pregateasca sa fi parinte si sa fi capabil sa dai ajutorul potrivit pentru fiecare problema a copilului,noi doar incercam sa ajutam atat cat stim noi mai bine.Invatati sa fiti deschisi cu parintii si sa ascultati de sfaturile lor,ei intotdeauna va vor binele.Succes!
Adolescenta este in mare parte un proces normal din viata noastra, o trecere de la copilarie la maturitate.Cu toate k sunt si eu o adolescenta k si ceilalti nu cred k ea vizeaza numai problemele cu parintii si sentimentele si trairile adolescentilor.Unii parintii acorda prea multa libertate copiilor sub pretextul,,E si el mare, e un adolescent''Totusi comportamentul unui adolescent trebuie analizat si verificat dak cumva apar noi obiceiuri sau manifestari neobisnuite.In aceasta perioada parintele trebuie sa fie cat aproape de copilul sau pentru k in adolescenta acesta are cea mai mare nevoie de indrumarile si sfaturile mamei, de experienta si trairile tatalui etc.Cu cat un parinte este mai apropiat de copilul sau si discuta orice fara jena cu atat relatia parinte-copil este mai apropiata si adolescentul poate trece mai bine peste aceasta etapa a vietii.Cu totii stim k un adolescent nu poate discuta cu un parinte toate problemele pe tema jenei.De multe ori problemele sexuale sunt cele mai frecvente atat la baieti cat si la fete insa cu totii trebuie sa trecem peste aceasta rusine si sa discutam deschis cu parintii nostrii,ei au mai multa experienta si ne pot da sfaturi care la nevoie ne-ar putea ajuta mult.LE UREZ TUTOR ADOLESCENTILOR MULT,MULT SUCCES SI PARINTIILOR MULTA RABDARE CU ACESTIA.
In general parintii au foarte multe pretentii iar daca nu poti sa atingi scopurile propuse de ei atunci dau vina pe adolscenta,criza de personalitate etc si nu mi se pare corect...
Ce depasiti de situatie (ca intotdeauna) sunt psihologii astia
Uneori Am Impresia K N A M Trecut Nimeni Prin C Trec Eu K Altii N M Pot Intelege Sau Nici Macar N Incearca..am Avut D Multe Ori Depresii...imi Pun O Multime D Intrebari...shi C M Greu E At Cand Tb S Aflu Sg Rasp
trec prin perioade cand stiu f bine ce vreau si ce se intampla cu mine....dar am si momente cand sunt fff confuza si nu pot intelege de ce tocmai mie mi se intampla anumite lucruri....am senzatia ca nimeni nu ma intelege....si chiar dak toti au trecut prin aceasta perioada..se pare ca au uitat.....si nu vor sa ne inteleaga
Pentru Andra, Dida si alte adolescente care nu se simt intelese Ma ofer prin email sa va ajut cu sfaturi la diferite probleme, fiindca stiu cum este. Eu am acum 26 de ani si le inteleg perfect, asa ma simtem si eu si mereu eram depresata. Pot fi un sustinator asa de la mare distanta daca vreti. Adresa mea e ligia@exprimare.com
Posteaza comentariu