Pina si medicii, asistentele si profesorii inchid usa in nas copiilor si tinerilor cu HIV care traiesc in Romania.
Mai mult de 6.000 de romani cu virste intre 15 si 19 ani traiesc cu HIV, supravietuitorii unui grup de 10.000 de copii infectati in anii �80 din cauza �microtransfuziilor� cu singe netestat si folosirii instrumentarului nesteril. Un raport recent al Human Rights Watch acuza Romania ca tinerii seropozitivi sint discriminati si li se incalca drepturile la educatie si la ingrijire medicala pentru ca �oricum mor�.
�Mai veniti peste doua luni�
HIV nu este un subiect popular printre medici. �Ce imi incurajezi mie sa vina aici in directie (unde exista laborator de testare) tot felul de boschetari, toti copiii strazii�, este una dintre replicile cu care s-a confruntat Mihaela Stefanescu, angajata a Fundatiei Romanian Angel Appeal, in zilele in care umbla prin cabinetele medicale dupa consimtamintul medicilor de familie privind lipirea unui afis de sanatate publica. Primarii diverselor orase din tara n-au tresaltat nici ei cu initiativa civica. �La Brasov ni s-a spus ca ne costa nu stiu cit pe metru patrat, la Cluj si Galati n-am primit nici un raspuns, iar la Timis ni s-a zis sa revenim. La Bucuresti ni s-a indicat sa ne adresam nu stiu carei regii, la Constanta ne-au aminat cu mai sunati peste doua luni, ca atunci avem un consiliu�, rememoreaza Stefanescu. Tot ea mentioneaza ca la Sibiu a avut o revelatie: �Primarul Johannis ne-a zis pai cum, oamenii nostri, trebuie sa avem grija de ei; de asemenea, la Suceava si la Bacau am primit raspunsuri pozitive�.
Taxa pe SIDA
�Socul cel mai mare a fost cind noi, ca asistente, am fost discriminate�, isi incepe marturisirea Iulia Sirbu, asistenta medicala de stomatologie si dermatologie in Unitatea Mobila ce asigura servicii medicale specializate. �Lucrind in incinta spitalului, am fost nevoite la un moment dat sa mergem la toaleta. Vazindu-ne imbracate in halatele verzi, au realizat ca sintem de acolo: Astea nu sint alea de la SIDA? Pai si de ce au intrat aici?. Ne-au dat afara de pe sectie, pentru ca am vrut sa strabatem doar un hol�, povesteste Iulia despre un episod de la Focsani. Mihaela Stefanescu completeaza tabloul. �Cind mergeam la director, ni s-a intimplat sa fim prezentate de catre secretara cu uite, alea cu SIDA.� Discriminarea femeilor seropozitive se traduce in interventii chirurgicale aminate sau chiar refuzate definitiv prin spitalele tarii. Stefanescu isi aminteste ca a dus o batalie de mare anvergura intr-un caz al unei gravide seropozitive care avea nevoie de cezariana. �Am ajuns pina acolo incit am spus echipei ca o anesteziez eu; de operat nu o pot opera la bucatarie, pentru ca nu am sala, dar daca vreti o mina, intru cu dumneavoastra, numai sa nu o lasati�, povesteste Stefanescu. Iulia Copil, asistenta sociala dintr-una dintre sectiile de zi, pomeneste si ea cazul unei alte gravide seropozitive aminate pentru intrerupere de sarcina intr-atit incit a trecut termenul si a ramas sa duca sarcina in continuare. Neputinta echipei RAA se simte in replica Silviei Asandi, director executiv: �Noi, ca organizatie, nu putem merge la Colegiul Medicilor si sa aratam, ci pacienta trebuie sa spuna ca asta era dreptul ei.
Or, lucrurile astea se pot aranja foarte usor in fise, sa spui ca nu era eligibila pentru cezariana sau ca s-a declansat nasterea, se gaseste o chichita�.�Sigur ca acesti copii sint rai�
Doctorii sint capabili de lucruri incadrabile drept infractiuni, mai spun medicii de la RAA. �O persoana din corpul profesional al unui spital a dat telefon parintilor si le-a spus ca pacienta este seropozitiva. Ceea ce este contrar nu numai legislatiei in vigoare, ci si oricaror precepte morale.�
Iuliana Copil, asistent social, recunoaste ca incet-incet angajatii si voluntarii fundatiilor implicate in lupta anti-HIV/SIDA au reusit sa schimbe mentalitati. �In 1999 izbucneau adevarate scandaluri daca se afla ca era in clasa un copil seropozitiv; parintii doreau sa isi retraga copiii daca nu se muta copilul seropozitiv din clasa respectiva. Lucrurile astea nu se mai intimpla si pentru ca persoana respectiva pastreaza confidentialitatea asupra diagnosticului; s-a luptat foarte mult pentru asta�, incheie ea. �Daca parintii ar sti ca virusul nu se transmite prin saliva, prin dat mina, prin stat in aceeasi banca, prin mincat din aceeasi farfurie, n-ar mai fi atit de speriati�, completeaza si Stefanescu. Asandi detaliaza cazul Waldorf de anul trecut, caz reprezentativ avind in vedere ca mai putin de 60% din copiii cu HIV sint inclusi intr-o forma de scolarizare. �A fost implicat medicul scolii, care a transmis diagnosticul mai departe la director si la profesori. Cei mai vehementi nu au fost elevii, ci profesorii si diriginta, care contestau toate lucrurile demonstrate stiintific.
Da� de unde stiti ca se transmite doar asa? sau Sigur ca acesti copii sint rai si or sa vrea sa ii infecteze. Rezistenta corpului profesoral a avut totusi un final fericit, incheindu-se cu integrarea copiilor.�O problema de imagine
Psihologul Gabriel Mares spune ca teama si anxietatea cu care traiesc copiii seropozitivi privind starea lor sint specifice oricarei minoritati. �Cred ca ar ajuta o schimbare a imaginii tinarului seropozitiv, asa cum a fost ea mereu prezentata in presa, slab si cu tot felul de probleme dermatologice, in conditiile in care ei nu sint asa�, e de parere Mares.
- Discriminarea se alege cu mustrare
Vicepresedintele Colegiului Medicilor, dar si presedintele Comisiei de Bioetica, Vasile Astarastoaie, recunoaste ca lumea medicala e mai putin instruita cind e vorba de HIV. �Este o frica de necunoscut care caracterizeaza lumea medicala formata inainte de 1990��, spune Astarastoaie, adaugind ca masurile de sanctionare pot fi de la mustrare pina la retragerea dreptului de libera practica. Ghita Borceanu, vicepresedintele Departamentului de jurisdictie profesionala din Colegiul Medicilor, afirma ca nu au existat nici un fel de sesizari depuse la for in ceea ce priveste refuzul cadrelor medicale de a oferi servicii medicale sau cazuri de diagnostice dezvaluite fara consimtamint. �A existat o singura dezbatere la un spital din tara in care medicii au discutat cine trebuie sa opereze o gravida seropozitiva in conditiile in care doctorul care era de garda nu a facut-o��, a mai spus Borceanu.
- Juraminte facute pentru a fi incalcate
Unitatea Mobila RAA este un tir bine echipat care de sase ani strabate Romania, sta doua saptamini in cite un oras si trateaza diversele probleme stomatologice si dermatologice ale copiilor si tinerilor seropozitivi, refuzati in cabinetele de stat din diverse motive. Citeva dintre scuzele stomatologilor sint insirate de Iulia Sirbu, asistenta pe unitatea mobila. �Tocmai mi s-au terminat toate trusele si nu am cum sa va lucrez; iertati-ma, dar ati venit prea tirziu, duceti-va, va rog, la un coleg de-al meu. Aceeasi mamica va reveni in cabinet si, stiind ca va fi refuzata, nu va mai dezvalui diagnosticul HIV pozitiv��, spune asistenta. Revolta creste pe masura ce isi aminteste prin cite a trecut impreuna cu colegii ei pina sa se formeze reteaua de 50 de medici cu care colaboreaza. �Cind aud adevarul, ca tratam pacienti seropozitivi, parca regreta ca au urcat scara unitatii mobile, se sterg ca au pus mina pe balustrada exterioara. Eu nu inteleg cum pot exista colegi de-ai mei, care ar trebui sa stie cum se transmite virusul; nu mai vorbesc despre juramintul pe care toti medicii il fac si pe care nu il respecta�, se revolta Iulia Sirbu.