Desi cauza aparitiei lichenului plan nu este pe deplin cunoscuta, majoritatea dermatologilor o considera o afectiune autoimuna. Bolile autoimune sunt acele boli in care sistemul imunitar incepe sa atace anumite parti ale organismului. De asemenea, sunt cazuri in care lichenul plan apare ca o reactie alergica la un anumit medicament (antihipertensive, medicatie cardiaca).
Afectarea cutanata. Leziunea clasica de lichen plan este reprezentata de o papula turtita, de forma poligonala, cu suprafata lucioasa, uneori prezentand o mica ombilicare centrala, intens pruriginoase. Culoarea poate varia de la roz la violaceu. Leziunile sunt de cele mai multe ori grupate, uneori confluate intre ele si pot fi acoperite de o retea fina albicioasa, cunoscuta sub numele de striurile Wickham. Zonele de electie in care apare lichenul plan sunt fetele interne ale articulatiei pumnului si gleznelor, toracele si gatul. Vindecarea leziunilor poate lasa in urma pete hiperpigmentate care se vor remite dupa o perioada mai lunga de timp. Acest lucru este mai frecvent in cazul persoanelor cu piele mai inchisa la culoare.
Afectarea orala. In anumite cazuri poate fi unica manifestare a bolii. Simptomele pot fi variate: zone cu aspect de retea dantelata la nivelul obrajilor si al limbii, ulceratii dureroase, senzatie de arsura sau mancarimi si alterarea gustului (deseori aparitia unui gust metalic).
Afectarea unghiala. Acest lucru se datoreaza lezarii radacinii unghiei. Poate implica doar cateva unghii, mai rar pe toate. Modificarile pot fi permanente sau temporare si acopera un spectru larg de manifestari, de la subtierea si aparitia de striuri pe suprafata unghiei pana la pierderea acesteia.
Afectarea parului. Afectarea scalpului poarta numele de lichen planopilar si poate determina roseata si iritatii, iar in anumite cazuri pierderea ireversibila a parului.
Care sunt factorii de risc?
Afectarea hepatica (infectia cu virus C sau ciroza hepatica) predispune la dezvoltarea lichenului plan. Trebuie inteles si retinut faptul ca nu este o boala infectioasa, deci contactul cu alte persoane nu se afla printre factorii de risc. Lichenul plan nu este contagios.
Cum este diagnosticata?
In general diagnosticul va fi sugerat de aspectul clinic al leziunilor. Pentru confirmarea diagnosticului se va efectua o biopsie, in cadrul careia, sub anestezie locala, se va preleva un mic fragment cutanat cu leziuni care va fi apoi examinat la microscop.
Optiuni de tratament
Lichenul plan este o afectiune autolimitata care se va remite de la sine intr-o perioada cuprinsa intre cateva luni si doi ani. Un procent de aproximativ 20% din pacienti vor prezenta si al doilea episod de lichen plan. Tratamentul este unul simptomatic si urmareste ameliorarea inflamatiei si a pruritului si include:
- antihistaminice;
- tratament local cu creme cu corticosteroizi;
- creme care contin substante imuno-modulatoare, de genul tacrolimus (Protopic), pimecrolimus (Elidel) sau imiquimod (Aldara);
- fototerapie;
- cazurile severe, inclusiv lichenul plan al mucoaselor, impune un tratament mai indelungat si asocierea corticosteroizilor pe cale generala.
Persistenta leziunilor pe o durata mai lunga la nivelul mucoaselor predispune la aparitia carcinomului spino-celular, motiv pentru care este importanta initierea tratamentului cat mai rapid. In acest sens, se interzice fumatul, tutunul fiind oricum un promotor al riscului de cancer spinocelular.