Pierderea parului, desi nedureroasa si fara risc vital, are consecinte psihologice extrem de importante, ca lipsa increderii in sine, anxietate, depresie, fobie sociala si, in anumite cazuri, pierderea identitatii. Nu este o surpriza deci ca o mare parte din consultatiile dermatologice au ca motiv principal caderea parului.
Caderea parului: Care sunt cele mai frecvente cauze?
Este normal ca, zilnic, sa ne cada intre 50 si 100 de fire de par. Insa, depasirea acestei limite este un semnal de alarma si inainte sa decretam ca "e pe sistem nervos" ar trebui sa trecem in revista cele mai intalnite cauze ale pierderii parului:
- Dieta dezechilibrata cu carente de minerale (fier, zinc), proteine si calorii se traduce si printr-o nutritie neadecvata a firului de par care, din cauza radacinii slabite va cadea;
- Anticonceptionalele orale: pot determina caderi de par tranzitorii la initierea tratamentului, schimbarea lor sau intreruperea acestora;
- Alte medicamente: citostaticele, hipocolesterolemiantele, anumite antihipertensive si retinoizii. Atentie la cei care fac tratament pentru acnee cu Roaccutane sau Sotret!;
- Dezechilibrele hormonale: afectiunile tiroidiene, excesul de androgeni, sindromul ovarelor polichistice si chiar sarcina sau intreruperea ei;
- Anumite socuri fizice sau psihice: putem fi indusi in eroare de faptul ca parul poate incepe sa cada la un interval de 2-4 luni fata de momentul evenimentului, nu imediat;
- Modificarile sezoniere: in acest caz caderea parului va fi compensata apoi printr-o crestere rapida;
- Ingrijirea agresiva: prin folosirea dispozitivelor de coafat fierbinti si a incarcarii parului cu prea multe produse de styling poate duce la deteriorarea firelor de par si caderea lor prin subtiere si, in cele din urma, rupere.
Este extrem de importanta determinarea cauzei pentru a putea initia un tratament personalizat.
- feritina serica (o masura a depozitelor de fier), sideremia (nivelul sanguin al fierului) si capacitatea totala de legare a fierului, deficienta de fier fiind cea mai comuna cauza de cadere a parului la femeile tinere;
- TSH, T3 si T4: pentru a evalua functia tiroidiana;
- Testosteronul total si DHEAS: pentru un eventual exces de androgeni;
- Ecografie ovariana: pentru excluderea ovarelor polichistice.
Caderea parului: Ce tratamente se pot aplica?
In cazul unor deficiente nutritionale sau a schimbarilor de sezon, tratamentul adecvat este reprezentat de suplimentele alimentare special destinate parului, pielii si unghiilor, care vor veni cu aportul necesar de aminoacizi, vitamine si minerale (Revalid, Viaderm, Phytophanere, Cysteine B6).
Atunci cand incriminat este un anumit medicament, inclusiv contraceptivele orale, incetarea administrarii lui este suficienta pentru rezolvarea situatiei.
Deficientele endocrine vor fi tratate numai cu ajutorul medicului endocrinolog.
Caracteristicile de structura ale tijei de par, ritmul de crestere si densitatea pe centimetru patrat sunt genetic determinate si nu pot fi influentate de produse care actioneaza numai la nivelul epidermului, cum ar fi diversele sampoane, balsamuri de par sau masti care promit sa opreasca pierderea parului. Singurul caz in care aceste produse sunt eficiente este acela in care parul este deteriorat din cauza uscarii si subtierii si se rupe.
Ca tratament adjuvant local pot fi utilizate produse pe baza de minoxidil in concentratii de 2-5% (Alopexy, Hairgrow), cofeina (Plantur 39, Alpecin), aminexil (Vichy Dercos fiole, Aminactif Combleur) sau principii active naturale (Phyto Trichovital). Sampoanele impotriva caderii parului sunt eficiente numai ca tratament complementar solutiilor locale, nu separat, ele neputand penetra pielea pana la radacina firului de par.