Tot mai mulţi dintre noi îşi transformă viaţa într-o cursă contra conometru şi încearcă să îşi depăşească limitele, atât în viaţa privată, cât şi la job, iar burnout, un termen folosit în psihologie, se referă tocmai la acea stare de epuizare psihică şi fizică resimţită o perioadă lungă de timp.
Burnout-ul propriu-zis nu este clasificat drept boală, dar îl face pe individ să se lupte cu propriile sale trăiri, care pot fi de neînţeles, notează Mediafax.
"Cu toate că derivă din stres, burnout-ul (cunoscut şi ca sindromul arderii complete sau oboseală cronică) este o afecţiune diferită. Stresul este o adaptare a corpului la anumiţi factori externi şi este mai uşor de identificat. Simptomele burnout-ului se manifestă subtil, mai ales în primele faze ale acestuia. Două stări pot alerta starea de burnout – epuizarea emoţională (invidul este epuizat emoţional, lipsit de energie) şi performanţa redusă (persoana respectivă nu poate duce la îndeplinire obiectivele de la serviciu sau acasă, îi este greu să se concentreze, nu are creativitate)", explică neurologul Dan Mitrea de la clinica Intermedicas.
Atunci se recomandă vizita la un specialist pentru a primi tratament împotriva depresiei şi a anxietăţii.
Sindromul burnout se manifestă în mai multe etape, acestea fiind descrise de psihologii Freudenberger şi North.
Etapele prin care o persoană trece până ajunge la suprasolicitare sunt:
1. Nevoia (compulsivă) de afirmare – aceasta apare, în cele mai multe cazuri, la începutul carierei sau după ce o persoană a schimbat locul de muncă. Individul încearcă să se facă remarcat, să îşi dovedească valoarea la locul de muncă.
2. Mai multă muncă. Datorită acestei nevoie mari de afirmare, individul îşi stabileşte obiective înalte care de obicei necesită mult efort.
3. Neglijarea nevoilor personale – având în vedere că individul îşi dedică foarte mult din timpul său serviciului, nu mai are timp de familie, prieteni, nu se mai odihneşte. Astfel, nevoile personale trec pe plan secund.