Odata diagnosticata, hipertensiunea arteriala este o boala care trebuie tratata toata viata. "Este un lucru care trebuie continuat zi de zi, altfel este ineficient si vom avea o populatie din ce in ce mai bolnava. Stiul de viata, alimentatia, lipsa miscarii fizice duc nu numai la o singura boala, ci la mai multe, toate avand un impact negativ asupra circulatiei. Cu cat sunteti mai stresati, fumati, sunteti supraponderali si aveti in familie hipertensivi, cu atat creste riscul de a avea tensiunea crescuta, chiar de la varsta de 25 -30 de ani", afirma prof. dr. Maria Dorobantu, seful departamentului de cardiologie de la Spitalul Floreasca.
Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale?
Specialistii sustin ca tensiunea arteriala sistolica in cazul unui hipertensiv standard nu trebuie sa depaseasca 140 mmHg, iar cea diastolica nu trebuie sa fie mai mare de 90 mmHg - 140/90 mmHg. Ghidul european arata ca ambele valori sunt independente si egal predictive de risc cardiovascular. Daca vorbim despre o persoana care are diabet zaharat sau un risc aditional crescut atunci valorile tensiunii arteriale nu trebuie sa depaseasca 130/80 mmHg pentru a reduce riscul de boli cardiovasculare.
Cand trebuie sa-mi iau tensiunea arteriala?
Prof. dr. Eduard Apetrei, presedintele Grupului de Lucru de Hipertensiune al Societatii Romane de Cardiologie ne explica de cate ori trebuie masurata in cursul unei zile si cand este momentul cel mai bun pentru a face acest lucru:
- dupa un repaus de 5-10 minute sau atunci cand te simti linistit/a;
- bratara elastica se aseaza pe antebrat, niciodata la deget sau incheietura mainii;
- nu se recomanda masurarea tensiunii arteriale de 7-8 ori pe zi, ci de maxim 2 ori;
- nu trebuie sa-ti masori tensiunea in fiecare zi;
- nu trebuie sa iei atitudine singur si sa schimbi regimul alimentar sau medicatia;
- nu opri tratamentul indicat de medic, deoarece acesta nu se face pe o perioada anume de timp, ci toata viata pentru controlarea eficienta a tensiunii arteriale.
De ce trebuie sa tratezi hipertensiunea arteriala?
- poti sa faci infarct miocardic;
- poti sa faci accident vascular cerebral;
- insuficienta cardiaca;
- afecteaza rinichii.
"Exista o adevarata teroare in ceea ce priveste hipotensiunea arteriala, insa daca nu te simti rau, nu exista niciun pericol doar pentru ca esti hipotensiv. Cu cat tensiunea arteriala este mai mica, cu atat traiesti mai mult si mai bine", sustine prof. dr. Marius Vintila, vicepresedintele Societatii Romane de Cardiologie.
10 modalitati pentru controlarea hipertensiunii
1. Controleza-ti regulat tensiunea.
2. Este bine sa cunosti care este greutatea ideala pentru inaltimea si varsta pe care pe ai. Incearca sa nu te indepartezi prea mult de acea greutate.
3. Nu utiliza foarte multa sare cand gatesti. Incearca sa eviti produsele sarate.
4. Urmeaza un regim alimentar scazut in grasimi si colesterol.
5. Controleaza-ti consumul de alcool. Evita sa bei mai mult de un pahar de bautura pe zi.
6. Ia-ti medicamentul conform indicatiilor medicului. Nu sari peste nici o pastila daca doctorul te-a sfatuit sa o iei zilnic.
7. Prezinta-te regulat la un consult medical.
8. Urmeza sfatul doctorului privind activitatea fizica.
9. Asigura-te ca toti membri familiei (parinti, frati, surori, copii) tale se prezinta regulat la medic pentru a-si lua tensiunea.
10. Renunta la fumat.
Tensiune arterială ridicată - In ce consta regimul alimentar?
In afectiunile cardiovasculare, regimul alimentar trebuie sa fie sarac in sare, cu proteine limitate la 60-80 g/zi si cu un continut redus de glucide (fainoase, dulciuri) si grasimi, mai ales cele de origine animala. Iata cateva alegeri potrivite enumerate in cartea "Dietoterapie practica. 800 de retete culinare" aparuta la editura All care este rezultatul unei bogate experiente a numerosi medici si dieteticieni. Autorul cartii, dr. Laurentiu Cernaianu, medic specialist pediatru a adunat elemente de dieta pentru unele dintre cele mai raspandite afectiuni, pentru fiecare categorie de boala fiind prezentate cateva generalitati asupra dietei care trebuie respectata, urmate de retete de pregatire a preparatelor alimentare recomandate bolnavilor respectivi.
Dintre alimentele permise
- laptele degresat, branza de vaci, casul slab, nesarat, urda dulce, telemea de vaca desarata;
- carnea de vita, pui, gaina, curcan, in cantitate limitata (150-200 g/zi) si numai de 3-4 ori pe saptamana. Carnea se va da fiarta, ca rasol, sau fripta;
- pestele slab de rau (lin, salau, stiuca, crap de primavara, etc.), fiert ca rasol, fript sau copt in pergament;
- ouale se vor da in cantitate limitata, numai in preparate (4-5 oua/saptamana);
- grasimi: unt nesarat, smantana, frisca, ulei vegetal (floarea soarelui, soia, porumb), margarina nesarata. Cantitatea totala de grasimi din alimentatie va reprezenta cel mult 1/2 din cea a individului sanatos;
- painea alba sau intermediara, fara sare, sau cu sare redusa, de preferat veche de o zi;
- fainoasele, in cantitate limitata (gris, orez, paste fainoase, fulgi de ovaz, mamaliguta pripita) fierte, cu sarea mult redusa;
- fructele sunt permise toate si sub orice forma: crude, coapte, pireuri, compoturi, gelatine, rase pe razatoare, sucuri de fructe;
- legumele permise vor fi cele sarace in sodiu si celuloza (morcovi, dovlecei, fasole verde, salata verde, ardei, vinete), evitand varza, telina, spanacul, leguminoasele uscate, ridichile de iarna, sfecla. Legumele se vor da rase marunt, ca salate, fierte ca soteuri, budinci de legume fierte "a la grecque";
- dulciurile permise sunt numai cele preparate fara sare, bicarbonat de sodiu sau praf de copt. Sunt permise: aluatul de tarta, de ecler, gelatine, miere, marmelade si gemuri preparate in casa (fara conservant), peltea;
- bauturi: in limitele lichidelor permise, sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe si legume, lapte simplu, degresat, lapte amestecat cu ceai sau cafea de orz (malt), lapte batut, iaurt;
- condimentele permise sunt aromatele: patrunjelul, tarhonul, mararul, leusteanul, dafinul, cimbrul, zeama de lamaie, sifonul;
- supe: supe din legumele permise, supe-creme ingrosate cu fainoase, supe de cereale, supe de fructe, dar in cantitati limitate;
- sosuri: cele preparate dietetic din legume, sos alb, sos de smantana, sos de caramel, etc.
Sunt interzise urmatoarele alimente
- branzeturile grase, fermentate, sarate (cascaval, branzaturi topite, telemea nesarata);
- carnea grasa de porc, gasca, rata, vanat, organe, mezeluri, carne conservata cu sare, conservele de carne, pestele sarat, afumat sau gras (de mare);
- painea neagra, cu sare, fainoasele preparate cu bicarbonat de sodiu sau sare;
- grasimi: slanina, untura, untul sarat, margarina sarata, grasimi prajite sau in cantitati mari;
- legumele bogate in sodiu sau celuloza ca: telina, spanacul, varza creata, sfecla, usturoiul, ridichile, gogosarii murati, varza murata cu sare, varza de Bruxelles, conopida, leguminoasele uscate;
- fructele oleaginoase: nuci, alune, migdale etc;
- dulciurile preparate cu bicarbonat, cu aluat dospit, cu unt si cu galbenus de ou in cantitate crescuta;
- bauturile alcoolice sub orice forma, cafeaua, ceaiul tare, apele minerale, clorurosodice;
- supele de carne;
- sosurile preparate cu zeama de oase sau carne, cele cu rantasuri, cu usturoi, maioneza cu mustar;
- condimentele iuti: boia, piper, mustar cu sare, ceapa, usturoi, hrean;
- se va interzice fumatul.
Articole utile
Insuficienta cardiaca nu mai este un mister
Bolile cardiovasculare
Ce se intampla dupa primul infarct miocardic?
Ce este hipertensiunea arteriala?
Hipertensiunea arteriala provoaca dementa
Ateroscleroza ne urmareste din copilarie