Este posibil ca pe timpul caniculei mecanismele de termoreglare a organismului sa fie depasite de temperatura extrema, aceasta provocand o serie de tulburari, in forma lor cea ma grava fiind chiar socul termic.
Cele mai afectate persoane sunt cele la varste extreme: copiii si batranii, care se deshidrateaza foarte usor. O categorie speciala sunt batranii pentru ca au o multime de afectiuni, tulburari neurologice, mecanisme diminuate de termoreglare si utilizeaza medicamente care pot sa fie riscante daca sunt administrate in perioadele caniculare. De asemenea, ei beneficiaza de retele de suport social limitate.
Exista la pacientii cu insuficienta cardiaca , hipertensiune arteriala, boala cardiaca ischiemica o serie de medicamente diuretice si vasodilatatoare care, daca sunt administrate pe timpul verii in dozele stabilite anterior, pot conduce la reactii adverse. In acesta perioada sunt activate diverse mecanisme precum: vasodilatatia, scaderea rezistentei vasculare periferice, cresterea pulsului, pierderea de apa si electroliti prin traspiratie excesiva.
La persoanele aclimatizate cantitatea de transpiratie care se elimina poate sa fie de 3-3,5 litri/24 h, iar la cele neaclimatizate de 1,5 litri/24h. In cazul unor activitati care solicita efort mare se ajunge la o pierdere de transpiratie de pana la 6-8 litri/24h, iar in urma unei activitati obisnuite la 0,2-0,4 litri/24h.
Aceatsa pierdere de apa si electroliti are repercursiuni asupra organismului si solicita masuri de adaptare importante din partea aparatului cardiovascular si respirator. Pentru ca organismul sa se poate adapta, trebuie ca tulburarile determinate de pierderea de apa si electroliti sa fie corectate. In aceste sens intervin unele masuri adaptative:
- evaporarea sudorii, care este un mecanism de adaptare care cheltuie energie (pentru 1 litru de sudoare evaporat se cheltuiesc 580 kcal din organism)
- activarea circulatiei cutanate - "radiatorul organismului" - prin plexurile cutanate poate sa reprezinte de la 0-30% din intregul debit cardiac.
Aceste perturbari produse de temperatura crescuta pot fi agravate de umiditatea sau uscaciunea aerului. Daca umiditatea este prea mare, evaporarea sudorii este intarziata, iar pierderea de caldura si mentinerea termoreglarii sunt din ce in ce mai dificile. Nici uscaciunea aerului nu este deloc benefica.
Masuri de protectie
Fiecare trebuie sa se protejeze in conditii de expunere la temperaturi extrem de ridicate. Iata cateva masuri de protectie care vor asigura o buna functionare a aparatelor cardiovascular si respirator:
- sa se asigure o temperatura ambientala normala prin aerisirea camerelor si folosirea aerului conditionat pentru temperaturi normale;
- este indicata evitarea plimbarilor in spatiile deschise in timpul orelor caniculare (11:00-17:00), mai ales in cazul varstnicilor si a copiilor;
- imbracaminte lejera si subtire, in culori deschise, iar pe cap palarie protectoare pentru evitarea insolatiei;
- rehidratarea cu cantitati adecvate de lichide pentru a se evita insolatia, lesinul, scaderea tensiunii arteriale si accidentele vasculare.Se pot folosi sucuri de fructe, apa plata si minerala, ceaiuri de plante la temperatura camerei;
- dusuri la temperatura camerei;
- o remarca speciala trebuie facuta pentru persoanele varstnice care urmeaza tratamente vasodilatatoare si cu diuretice (pentru diferite afectiuni cardiace). Dozele in aceasta perioada trebuie readaptate! Este posibila intreruperea administrarii unor medicamente sau reducerea dozelor acestora, deoarece pot produce vasodilatatie (care se suprapune peste vasodilatatia determinata de temperatura ridicata) sau pierderea de apa si electroliti prin urina (in cazul diureticelor). Toate acestea pot scadea volumul sanguin circulant si tensiunea arteriala si sa predispuna la accidente vasculare;
- evitarea alcoolului (in special a tariilor) in perioadele de caldura pentru ca poate sa produca vasodilatatie sau tahicardie (accelerare a ritmului cardiac) care se suprapune peste tahicardia produsa de temperatura ridicata.
Efectele temperaturii ridicate asupra organismului
Aceste efecte sunt extrem de importante, cel mai accentuat si grav fiind socul caloric (in putine cazuri si numai in conditii de canicula intensa si prelungita). Acestea pot avea un debut insidios, uneori chiar semanand cu o boala virala si se manifesta prin:
- oboseala;
- mialgii (dureri musculare);
- slabiciune;
- greturi;
- varsaturi;
- dureri de cap;
- ameteli;
Iar in cazul socului caloric se adauga celor enumerate mai sus si:
- tulburari ale functiei cognitive, halucinatii, comportament bizar, confuzie, dezorientare si chiar coma.
Insemnele fizice pe care le intalnim la astfel de persoane sunt:
- slabiciunea;
- voma;
- hipotensiune ortostatica;
- modificari in tensiunea sanguina;
- piloerectia;
- tahicardia;
- temperatura a corpului mai mica de 41 de grade Celsius.
In asemenea situatii care depasesc obisnuitul, masurile de protectie sunt mai drastice si nu se pot face acasa prin automedicatie, ci prin internarea in spital, reechilibrarea hidroelectrolita, restabilirea statusului mental si a functionalitatii cardiovasculare si respiratorii de catre medici.
Articol scris in colaborare cu Dr. Vasile Greere, medic primar cardiolog