Sindromuri ciudate care modifică modul în care vezi lumea
1. Akinetopsia
Probabil că multă lume a auzit de daltonism, așa că ți se pare relativ ușor să înțelegi cum poate o persoană să confunde unele culori sau să nu le poată percepe pe toate conform spectrului. Dar îți poți imagina cum este să îți pierzi capacitatea de a vedea mișcarea? Această afecțiune se numește akinetopsie. Unul dintre puținii pacienți cunoscuți, o mamă, a fost diagnosticată cu această afecțiune în 1978, când avea 43 de ani. Pentru aceasta, lumea părea un film, doar că vedea un singur cadru adesea. A fost admisă la spital după ce a observat că suferea de dureri de cap severe. Aceasta avusese și un accident vascular cerebral, care a dus la deteriorarea unei zone din creier responsabile pentru perceperea mișcării. Din fericire, aceasta a reușit să mențină funcționale celelalte abilități vizuale, cum ar fi profunzimea și percepția culorilor.
2. Pierderea propriului corp
Poți suferi de o pierdere aproape totală a simțului tactil, precum și a propriocepției, capacitatea de a ști unde sunt părțile corpului. Fără propriocepție, mișcările pe care le-ai putut face toată viața fără a te gândi prea mult, cum ar fi mersul pe jos, devin aproape imposibile. Însă propriocepția pierdută poate fi înlocuită, dacă reușești să planifici toate mișcările în avans. Cu multe exerciții și ambiție, îți poți recăpăta anumite lucruri, cum ar fi capacitatea de a face mișcări normale cu brațele și mâinile.
3. Prosopagnosia
Prosopagnosia a fost făcută cunoscută în cultura populară atunci când Brad Pitt a declarat că ar putea avea această afecțiune. Prosopagnosia reprezintă pierderea abilității de a recunoaște chipurile oamenilor. Cu toate acestea, încă pot fi identificate alte caracteristici, cum ar fi un miros unic sau un stil vestimentar. Până de curând, se credea că aceasta este o afecțiune rară, care apare doar în cazul persoanelor cu leziuni neurologice - de exemplu, cineva care a suferit un accident vascular cerebral sau leziuni ale capului. Însă a fost întâlnită și în cazul oamenilor care nu au suferit astfel de daune. Se crede că aproximativ 1 din 50 de persoane experimentează prosopagnosia în viața sa. O altă preconcepție comună este ideea conform căreia prosopagnosia este asociată cu autismul, dar acest lucru nu este adevărat. Deși persoanele care suferă de autism întâmpină uneori dificultăți de recunoaștere a feței unui individ, cele două afecțiuni nu par a fi corelate.
4. Sindromul Capgras
Imaginează-ți un scenariu în care o persoană pe care o cunoști suferă un traumatism cranian după un accident, dar reușește să supraviețuiască. Apoi persoana respectivă se trezește, însă nu mai crede că tu ești tu. În schimb, crede că ești un impostor. Această afecțiune este cunoscută sub numele de sindromul Capgras și se crede că apare după ce o persoană suferă daune în zona creierului considerată a fi importantă pentru atribuirea sentimentelor emoționale unui om. Chiar dacă pacienții încă mai pot recunoaște fețele, aceștia nu pot atribui sentimente individului recunoscut și cred că persoana este un impostor. Acest lucru este valabil și pentru animalele de companie ale pacienților. O persoană care suferă de sindromul Capgras va crede că animalul său de companie a fost înlocuit de unul dintre impostorii cu care trăiește. Chiar și mai ciudat, persoanele cu acest sindrom știu adesea cât de absurde sunt sentimentele pe care le simt. Dar simțul vizual este dominant în cazul oamenilor, așa că pacienților le este greu să ignore sentimentul că toată lumea pe care o cunosc a fost înlocuită.
5. Sindromul Urbach-Wiethe
Te-ai gândit vreodată cum ar fi să fii neînfricat? Persoanele care suferă de acest sindrom exact asta simt. Boala aceasta deteriorează centrele de frică ale creierului. Pentru a testa dacă această reacție este aplicabilă în mai multe situații, psihologii au dus un pacient la o casă bântuită. Pacientul nu a fost speriat deloc când s-a plimbat prin casă, ci zâmbea și râdea. Însă nu toți oamenii sunt de părere că sunt înspăimântătoare casele bântuite, așa că au dus pacientul la un magazin cu animale de companie, deoarece îi era frică de șerpi înaintea de dezvoltarea afecțiunii. Psihologii au raportat că pacientul a fost curios și interesat, dar nu speriat.
Posteaza comentariu