Eşti introvertit, anxios sau ruşinos? 6 indicii care te pot lămuri

Ellen Hendriksen, psiholog clinic la Centrul de Anxietate și Tulburări Asociate din cadrul Universității din Boston spune că în cercetarea  "Revoluția liniștită" a lui Susan Cain despre persoanele introvertite se regăsesc mulţi dintre noi, de aceea e un subiect atât de important. Ea mai susţine că lumea în care trăim acum este una care preţuieşte oamenii extrovertiţi, dar că cei introvertiţi sunt necesari şi nu e nimic în neregulă cu ei.

Dar care e diferenţa dintre un introvertit, anxios sau ruşinos? Iată mai multe indicii:

Persoanele introvertite aşa se nasc, anxietatea socială se dobândeşte în timp

Introversiunea e o trăsătură de personalitate, un temperament cu care te-ai născut, spune Hendriksen. Persoanele introvertite se încarcă şi au energie tocmai pentru că sunt singure sau au un grup mic de confidenţi. Anxietatea socială, pe de altă parte, este adesea învăţată. Experienţele vieţii te conving că oamenii judecă prea mult şi începi să crezi că dacă rişti să faci ceva, va deveni evident că eşti incompetent sau că acţionezi necorespunzător, a adăugat psihologul.

Anxietatea socială e alimentată de evitare

Persoanele cu anxietate socială nu vor participa la petrecerea de Crăciun. Ele vor lăsa apelurile să se transforme în mesaje vocale sau vor pleca foarte devreme din adunare. De asemenea, acestea pot evita pe ascuns situaţia. Vor apărea la petrecere, dar vor evita contactul vizual, îşi vor petrece mare parte a timpului pe telefon sau pot găsi alte modalităţi de a nu fi prezenţi.

Persoanele cu anxietate socială pot fi introvertite

S-ar putea ca ele să se încarce cu energie de la oamenii din jur, dar să le fie frică de ei în acelaşi timp. Să îşi dorească să ia prânzul cu colegii lor, dar să îşi facă griji că nu sunt binevenite acolo. Sau să vrea să organizeze o cină, dar să se teamă că vor fi criticate. Hendriksen spune că aceasta e o cauză pierdută, pentru că ele se simt inconfortabil şi când sunt singure, dar şi când sunt alături de alţii.

Introvertiţii se bucură de singurătate, oamenii anxioşi nu atât de mult

Pentru un introvertit, singurătatea este necesară şi revigorantă. Se simte bine să citească o carte într-o cameră liniştită, fără oameni în jur.

Persoanele cu anxietate socială sunt extrem de îngrijorate de ceea ce cred alţii despre ele

Introvertiţii nu sunt preocupaţi de modul în care sunt priviţi. Ei pot fi ei înşişi şi nu îşi fac griji că vor fi catalogaţi într-un anumit fel. Nu există nicio competiţie sau perfecţionism implicat în cazul lor, spune psihologul. Pentru persoanele anxioase, pe de altă parte, situaţiile sociale se transformă într-o competiţie cu standarde foarte ridicate. Ele îşi spun că nu trebuie niciodată să piardă într-o discuţie, că trebuie să aibă mereu ceva interesant de spus sau că ele sunt responsabile pentru bunăstarea altei persoane. Hendriksen spune că aceste persoane pierd atât de mult timp şi energie pe gestionarea impresiilor şi a anxietăţii, încât ele nu se mai pot concentra cu adevărat pe conversaţie sau pe ceea ce spune cineva.

Persoanele anxioase adoptă un "comportament de siguranţă"

Este foarte comun pentru persoanele care au anxietate socială să creadă că nu au competenţe sociale. S-ar putea să-şi spună adesea că sunt mereu ciudate sau că nu ştiu cum e să aibă o conversaţie normală. De fapt, ele sunt destul de bune în diferite situaţii sociale, spune psihologul. Ele vor conduce conversaţia către lucrurile despre care pot vorbi cu uşurinţă şi care le fac să se simtă confortabil sau pun întrebări persoanei cu care socializează pentru a canaliza atenţia către altceva decât propria lor persoană. De asemenea, recurg la un comportament de siguranţă, evitând contactul vizual, vorbind încet, zâmbind tot timpul, fiind foarte linguşitoare, toate ca o modalitate de a scădea artificial anxietatea cu care se confruntă.

Dacă eşti o persoană introvertită, ar trebui pur şi simplu să te obişnuieşti cu asta. Hendriksen spune că nu e nevoie să îţi schimbi personalitatea. Cu toate acestea, dacă anxietatea socială stă în calea trăirii vieţii pe care ţi-o doreşti, atunci aceasta devine o problemă.

Iată 3 paşi pe care trebuie să îi urmezi în acest caz:

1. Pune-te în situaţiile de care ţi-e frică. Vorbeşte cu colegul pe care îl eviţi tot timpul sau participă la o întâlnire de care ai fugi în mod normal. Sfatul psihologului este ca totul să se petreacă gradual.

2. Renunţă la obiceiurile de siguranţă. Nu mai evita contactul vizual şi nu mai vorbi foarte încet. Încercarea de a suprima anxietatea este ca şi cum ai încerca să ţii o minge sub apă, în cele din urmă ea va apărea din nou, spune Hendriksen.

3. Încearcă să îţi îndrepţi atenţia către exterior. Mai degrabă decât să te auto-controlezi şi să te concentrezi pe tine, mai bine ai asculta discuţia, a avertizat psihologul. Orice lucru de care te temi, cel mai probabil nu se va întâmpla. Şi chiar dacă se întâmplă, îi poţi face faţă!

Sursă: today.com