Adolescenta este o perioada dificila, ce implica o serie de transformari rapide si profunde, in care este angajat totul: corpul, mintea, motivatia, afectivitatea.
Corpul inregistreaza mutatii majore pe calea de a deveni adult, evolutia psihologica este revolutionara, simti ca nu iti mai incapi in propria piele si manifesti uneori o atitudine de respingere fata de parinti. In acest caz, ai impresia ca parintii si, in general, nimeni nu te intelege.
Nevoia de independenta este imperioasa, simti ca esti suficient de puternica si desteapta pentru a decide singura, iar lumea trebuie sa tina cont de opiniile tale, cu toate ca toti continua sa te vada si sa te trateze ca pe un copil.
Daca te afli in aceasta situatie, incearca sa te pui in locul parintilor si sa te gandesti ca ei nu vor neaparat sa te raneasca, ci, uneori, doar din prudenta nu accepta incercarea ta, pe care o considera prematura, de a zbura cu propriile aripi.
Daca totusi consideri ca parintii nu te inteleg, ia o atitudine de adult si explica-le (cu rabdare si fara ezitare) ca nu mai esti un copil si ca raporturile tale cu ei s-au schimbat in mod necesar si profund.
Daca esti mama si citesti aceste randuri, este bine sa iti orientezi gandirea si, in general, atitudinile spre actiuni care sa tina cont de particularitatile acestei perioade de varsta, care este critica atat pentru tine, cat si pentru copilul sau copiii tai.
Ca adolescenta, pentru a limita si chiar a evita stresul in raporturile tale cu parintii, poti urma aceste recomandari, mama ramanand sa-ti acorde atentie sporita, sprijin si intelegere:
1. Totul va fi mai bine daca vei dovedi mai multa bunavointa si politete.
2. Ai rabdare si nu bulversa dintr-o data obisnuintele familiei; risti sa nu obtii ceea ce doresti.
3. Discuta deschis cu parintii despre ceea ce te deranjeaza.
4. Respecta opiniile parintilor.
5. Fii diplomata in relatiile de zi cu zi.
6. Fa in asa fel incat parintii tai sa-ti adopte solutiile ca si cum ar fi ale lor.
7. Incearca sa fii convingatoare prin aducerea cat mai multor argumente viabile in sprijinul celor sustinute de catre tine.
8. Daca parintii iti spun ca esti prea tanara, atunci precizeaza-le ca nu sunt decat simple temeri.
9. Fii foarte clara in discurs.
10. Evita formulele de genul: "Detest sa mai fiu tratata ca un copil!" sau "Nu este corect!".
11. Manifesta un autocontrol permanent pentru a nu-i face sa sufere.
12. Gandeste-te la faptul ca parintii indeplinesc rolul de educatori apropiati si ca in niciun caz nu-ti vor vrea vreodata raul.
In speranta ca relatiile apasatoare si frustrante vor fi inlaturate in acest fel, alaturi de alte metode specifice pentru fiecare familie, va doresc ca situatiile dificile sa fie inlaturate si armonia sa isi spuna cuvantul.