Formarea sexului psihologic incepe de la identificarea copilului, inca de mic, cu "a fi baiat" (masculinitate) si "a fi fata" (feminitate) prin procesul de socializare timpurie (jucarii, imbracaminte diferite, asteptari de inalta distinctivitate din partea parintilor si a celor apropiati) pana la statusuri si roluri sociale specifice (in munca, context domestic si altele) si general sociale (in viata publica si politica).
Cum se stabileste identitatea sexuala?
Identitatea sexuala a fiecarui individ nu este o problema de optiune proprie. Dupa maxim 14 zile de nastere, in conformitate cu aparitia si conformatia organelor genitale se declara sexul legal (baiat/fata), inscris in certificatul de nastere.
Societatea il recunoaste pe individ ca apartinand unuia din cele doua sexe. Sexul legal si sexul social sunt impuse de societate, pe baza aspectului exterior, aparent normal, al organelor genitale.
Identitatea sexuala si constiinta ei se formeaza insa printr-un proces de socializare sexuala, particularizat de la un individ la altul.
Ea se construieste treptat sub influenta mediului, a anturajului, a numelui ca si prin rolurile si experientele pe care fiecare le integreaza in contextul cultural si educational specific.
Toate acestea ofera copilului un model comportamental de dezvoltare, identificare, orientare si apartenenta psihosexuala.
Este posibil ca o serie de factori biologici si psihosociali negativi sa modifice, intr-un sens sau altul, elaborarea si modelarea constiintei identitatii sexuale si a comportamentului sexual, corespunzator acestei identitati.
Polarizarea psihosexuala nu este adesea un proces lin si previzibil, confruntandu-se si cu unele dificultati in stransa legatura cu formarea identitatii de sine.
Identitatea feminina versus identitatea masculina
Identitatea feminina se dezvolta mai repede decat identitatea masculina. Unele studii au gasit ca fetele provenind din familii cu parinti divortati isi gasesc mai repede identitatea feminina, desi se expun de timpuriu maternitatilor neacceptate social, fie prostitutiei.
In societatea contemporana, fetele, mai mult decat baietii, resimt criza de identitate prin conflictul de rol, legat de "mistica feminitatii" si invatarea unor roluri specifice baietilor. Imaginile familiale, care reflecta rolul traditional al femeii, complet absorbita de treburile casnice si supusa sotului, intra in conflict cu imaginile mediatizate in care femeia apare tot mai mult angajata in relatii sociale si politice, egala cu barbatul, sau in care femeia devine "sex-simbol".
Adolescentii
Adolescentii de azi totusi nu sunt suficient polarizati feminin sau masculin, ceea ce ridica unele probleme privind acceptarea lor sociala, dar si autoacceptarea. Stereotipiile negative sociale, cum ar fi: persistenta mentalitatii privind inferioritatea sexului feminin celui masculin sau blamarea preferintei baietilor pentru jocurile cu fetele sau blamarea absentei aspectului atletic la baieti sunt prezente in studiile barbatiilor si femeilor.
Feminitate - masculinitate
Studii recente arata ca barbatii preiau din ce in ce mai multe activitati domestice (gatit, spalat, ingrijirea copiilor), iar femeile se simt atrase tot mai mult si practica activitati destinate pana atunci doar barbatilor (legislatie, administratie, medicina, pilotaj etc.).
Rolurile masculine si feminine s-au schimbat mult fata de trecut. Noul ideal marital este egalitarismul sex-rolurilor in toate dimensiunile vietii sociale, inclusiv cea intima. Aceasta implica o participare egalitara din partea sotilor, intr-o cooperare privind suportul financiar, ingrijirea domestica si ingrijirea copiilor.
Femeia accede la egalitate si in privinta comportamentului sexual si a gratificatiilor, ca si in luarea deciziilor familiale. In ciuda tendintei de egalizare a sex-simbolurilor, multe persoane se simt confortabile asumandu-si sex-rolurile traditionale. Ambii soti au posibilitatea de a-si urma propriile interese, fara a avea sentimentul ca sunt presati de expectatiile de sex-rol.
In noile conditii atat barbatii, cat si femeile au primit mesaje contradictorii din partea societatii. Femeia a fost incurajata sa fie chiar mai mult decat barbatul, orientandu-se spre cariera profesionala, competenta, competivitate si chiar agresivitate. Totusi, daca ea obtine un nivel crescut de succes in cariera se asteapta ca ea sa fie considerata "nefeminina".
Barbatul a fost stimulat chiar sa fie mai mult decat femeia, adica grijuliu, emotional, expresiv si sensibil. Daca el merge prea departe in acesta directie este vazut ca "imbrobodit".
Atat feminitatea, cat si masculinitatea se autodefinesc din perspectiva vechilor clisee, tinand cont de faptul ca nici barbatul si nici femeia nu pot fi pentru mult timp inlocuitori totali ai celuilalt sex - ei doar isi imprumuta rolurile traditionale de sex. Dar aceasta schimbare poate conduce la conflicte, atat in cadrul personalitatii fiecaruia (masculina si feminina), cat si la nivelul relatiei lor de intimitate.