De cele mai multe ori intalnim mai intai dragostea si apoi descoperim persoana potrivita pentru a o iubi, pentru ca privim mai intai spre nevoile ego-ului nostru si spre imaginea ideala a ceea ce consideram a fi persoana ideala, acea jumatate a sufletului nostru. Aceasta vad cei doi care aleg nesiguranta si tensiunea inevitabila la inceputul unei relatii.
Amandoi devin dornici (sau poate nu) sa descopere cu adevarat persoana cealalta si sa se releve pe sine. Autorelevarea inseamna a impartasi gandurile noastre unei alte persoane.
Toti avem ganduri pe care nu le impartasim altora, secretele noastre, lucruri pe care le-am facut si de care ne simtim rusinati, sentimente pe care nu ne place sa le avem, lucruri care nu se potrivesc cu identitatea noastra, asa cum o percepem. Pe unele dintre acestea i le poti spune partenerului tau de-a lungul timpului. Pe unele nu le vei spune.
Atunci cand te dezvalui partenerului tau, iar acesta va asculta fara sa te judece, are loc ceva minunat. Esti acceptata. Acest lucru probabil il aflam foarte curand in existenta noastra. Un baiat de 7 ani, cand a fost intrebat ce este dragostea, a spus urmatoarele: "Atunci cand ii spui cuiva ceva rau despre tine si esti speriat, tu crezi ca nu o sa te mai iubesca. Dar pe urma esti uimit, fiindca te iubeste in continuare, chiar mai mult".
Fiind acceptati de altcineva, ne putem accepta pe noi insine, iar acest lucru este extrem de tamaduitor. In relatii, sinceritatea si autorelevarea constituie doua din cele mai puternice forte, care necesita timp si intelepciune in a citi semnalele interioare si a alege ceea ce este potrivit sa destainui. Nu exista nici o modalitate de a determina cat de mult dureaza acest proces, ce antreneaza emotii puternice.
Atunci cand aceste emotii apar, observa-le, permite-le sa se estompeze si decide daca doresti sa continui. Din cand in cand, s-ar putea sa ai nevoie de o perioada de reflectie care sa dureze cateva zile. La inceputul unei relatii, ce inseamna descoperire, risc, promisiune si entuziasm, dragostea poate fi o experienta coplesitoare, care te pune in contact cu emotii de obicei in stare latenta, dar cu cat te implici mai puternic intr-o relatie, cu atat este mai probabil sa devina satisfacatoare.
Comentarii (4)
haha ...mda ..putina incredere trebuie sa avem in cineva pe lumea asta ....dar incredere ADEVARATA , TOTALA nu se merita , ca o sa fim dezamagiti la un moment dat ..
dupa parerea mea exista putine persoane care merita cu adevarat sa le acorzi incredere si orocum ar fi,oricat de mult te ar iubi la un moment dat te va dezamagi,asa suntem noi,oamenii,meniti sa dezamagim.Iar cat despre un baiat pot spune din proprie experienta ca nu merita increderea,pentru ca ispite exista la tot pasul,la fel e si in cazul fetelor.
Eu cred ca increderea se castiga in timp....tu esti acela sau aceea care detii controlul in situatia asta. Mie intotdeauna mi-a placut sa fiu sincera chiar de la inceput...Uneori am avut de pierdut,dar de cele mai multe ori am castigat....daca ai incredere in tine cu siguranta poti avea si in alte persoane....Totul depinde de petsoana TA....
pe scurt povestea mea....am cunoscut acum cinci luni pe cineva am fist sincera de la inceput cu el i-am spus deschis in fata despre ce relatie doresc..sa-mi refac viata...o relatie stabila in doi in care sa putem fii fericiti si uniti....acelasi lucru imi spune si el la inceput,de Craciun a inchis telefonul si nu a mai raspuns la mesaje la nici unul. pana in ziua de azi......imi spuneti voi ce sa cred? au fost minciuni?a fost las? a fost sincer cu mine? problema este ca chiar daca esti sincer de la inceput nu toti barbati tin cont de asta....sau poate mi sa intamplat doar mie......in general sunt o tipa directa si sincera eu cand am de spus ceva o spun in fata nu pe la spate...se pare ca uneori sinceritatea...nu e buna!
Posteaza comentariu