Securizarea in cuplu
Pentru unii parteneri, cuplul este imaginea unui loc "caldut", in care se simt in siguranta. Atunci cand apare casatoria, acel loc se poate transforma in centrul universului lor. Discuta totul cu partenerul, fac totul pentru casa, pentru familie. Restul planurilor vietii isi pierd mult din importanta.
In cazul in care celalalt partener nu priveste la fel lucrurile, el poate ajnge sa se simta coplesit, sa aiba sentimentul ca isi pierde intimitatea si individualitatea in favoarea relatiei. Cu cat incearca unul sa isi marcheze teritoriul, cu atat celalalt lupta mai mult sa isi castige independenta, si asta poate duce la anumite tensiuni in cuplu.
Este ideal atunci cand ambii parteneri percep fie in mod echilibrat nevoia de securizare (acordandu-si sustinerea, dar si spatiul de care au nevoie), fie isi dezvolta nevoia de dependenta unul fata de celalalt in mod egal, si atunci nu apar probleme de comunicare, pentru ca niciunul dintre ei nu vede nimic in afara cuplului.
Un alt risc al nevoii de securizare in cuplu poate veni din neputinta de a merge mai departe atunci cand o relatie se termina. Identificandu-se cu relatia, persoana nu poate concepe viata dincolo de ea. Acest lucru devine dramatic mai ales atunci cand nu neintelegerile, ci faptul ca se intampla ceva cu unul dintre parteneri il confrunta pe celalalt cu schimbarea.
Comentarii (20)
Cred ca o casatorie/relatie e cu atat mai solida cu cat cei doi sunt mai maturi emotional. De asta relatiile incepute cand suntem mai "copti" sunt mai trainice.
EU KU IUBITUL MU SANTEM IMPREUNA DE 1 AN SI JUMATATE, IAR DE UN AN STAM IMPREUNA! SI LA NOI A APARUT MONOTONIAM MAI ALES LA EL...MA IUBESTE FOARTE MULT SI MA RESPECTA, E ALTURI DE MINE SI MA SUSTINE MEREU, COMINICAM, SANTEM TANDRII UNUL KU CELALALT,DOAR CA EU AVAND DOAR 19 ANI JUMATE SANT MAI IMATURA, AS VREA SA FIU MEREU KU EL ORIUNDE,NU K NU AM INCREDERE IN EL DOAR K SANT MAI ACTIVA DIN FIRE SI NU IMI PLACE SA STAU INTR-UN LOC IAR PE TEMA ASTA NE CERTAM MAI MEREU, IMI PARE RAU DUPA ACEEA DAR GRESESC DE FIECARE DATA....NU STIU CE MI-AR TREBUI SA MA SCHIMB K EL IMI OFERA TOT CE IMI POATE DA UN BARBAT, OARE O SA MA SCHIMB DACA MAI INAINTEZ IN VARSTA SAU DACA NE CASATORIM? NU MAI STIU CE SA FAC, IL IUBESC FOARTE MULT SI NU VREAU SA NE DESPARTIM DIN PROSTIILE ASTEA! MAI DATI-MI NISTE SFATURI! VA POOOOP :))
sunt casatorita de 5 ani,ne iubim mai mult ca la inceput.in fiecare clipa luptam sa fie totul bine,sa fim multumiti de celalalt,sa adormim imbratisati in fiecare seara.e ceva minunat,suntem fericiti si asta va doresc si voua,tuturor pt k o meritati.femeia este capul unei relatii,iar de iubeste cu adev va gasi solutii pt a mentine dragostea vie
actul in sine nu valoreaza nimik!
stam impreuna de 2 ani inca nu ne-am casatorit urmeaza in vara avem un baietel de 4 luni si ce sa va zic de casatorie,nu mai e ca la inceput...ne certam din orice ,el e de dimineata pana seara la servici,eu stau numai in casa si uneori simt nevoia sa vb cu el dar el fiind prea obosit nu mai are chef il inteleg si intotdeauna l-am inteles dar pe noi cine ne intelege...in intimitate totul e schimbat am ajuns sa facem dragoste o data la o luna... nu stiu ce sa fac sa fie bine ..astept sfaturi de la voi..va multumesc
DACA IUBESTI PE CINEVA ITI DORESTI SA STAI CU EL SA IL VEZI LA ORICE ORA DIN ZI SI DIN NOAPTE..ITI ESTE DOR SA II AUZI VOCEA DUPA CE A PLECAT LA SERVICIU.AM UN AN DE CIND STAU CU IUBITUL MEU SI NE INTELEGEM PERFECT. NE-AM MUTAT IMPREUNA LA 2 SAPTAMINII DUPA CE NE-AM CUNOSCUT. FACEM TOTUL IMPREUNA CURATENIE; CUMPARATURII ; PLIMBARII; SI ESTE TOTUL OK; RETETA AR FII ; COMUNICAREA NOI NE SPUNEM TOTUL , SINCERITATEA . , IUBIREA DIN SUFLET ; TANDRETEA MULT UMOR SI SURPRIZE........ VREM SA NE CASATORIM CA ESTE MAI BINE ESTE MAI SIGUR SA FII CASATORIT LUMEA TE RESPECTA MAI MULT.UN CUPLU ESTE MAI PUTERNIC DACA ESTE CASATORIT SI IN FATA GREUTATILOR VIETII SI IN FATA OAMENILOR,DACA AVEAM BANII O FACEAM DEJA.SI NU BEM NICIODATA ALCOOL SI NICI NU NE INJURAM.NU FACEM INTRECERE UNUL CU ALTUL SI NICI COMPETITIE.
binenteles ca un asemenea pas inseamna o mare responsabilitate pt ambii parteneri..si datorita acestui lucru nu poate fi facut cu usurinta..tb sa cunosti pers de langa tine asa cum iti cunosti propia pers..necesita timp si rabdare..si odata cunoscut acest lucru nu ai cum sa te schimbi dupa casatorie...aaa! sa intervina oarecum rutina e absolut normal..doar il vezi zilnic si nu te mai trezesti dimineata dorindu ti cu ardoare sa fie langa tine ca doar acum il ai.. dar sa fii casatorit nu inseamna ca stai inchisa in casa . o relatie se dezvolta mereu atata timp cand intre parteneri exista comunicare, respect si o multitudine de actiuni in comun.
odata am auzit;casatoria e ca o cetate cei care sant afara vor sa intre iar cei dinauntru vor sa iasa atunci NU INTELEGEAMdar acum dupa 15ani de casnicie inteleg toata lumea stieca viata nu i usora la fel si casnicia iti trebuiemulta rabdare intelepciune si vointa sa reusesti de multe ori totul se prabuseste si atunci o iei de la capat depinde ce ti doresti si cit esti dispusa sa lupti pt asta
DACA NE PLAFONAM E NUMAI VINA NOASTRA!
"parca nu mai e ca inainte nu stiu de ce dar e chestia aia ca stii ca o sa vina acasa stii ca o sa se duseze tu tr sa gatesti etc " Deea, te rog nu te supara, dar de ce TU sa gatesti si nu VOI? Hai sa terminam cu obisnuintele astea de la bunicile si mamele noastre. Eu si sotul meu gatim impreuna doar mancam impreuna nu???? E drept, uneori el sau eu suntem obositi, si celalalt face singur dar asta se intampla foarte foarte foarte rar si chiar si in situatiile astea, cel obosit macar aseaza masa daca cu altceva nu poate sa contribuie. Asa cum il inveti acum asa il vei avea pe toata viata. Si la mine e aceeasi situatie: 4 ani relatia /3 ani locuit impreuna (dar suntem casatoriti) Partenerul trebuie implicat la tot ce e de facut in casa, ca doar si el mananca, si el face mizerie etc. Sper sa te gandesti la ce am scris si daca reusesti sa pui si in practica te felicit anticipat! In privinta monotoniei cred ca e inevitabila la un moment dat avand in vedere ca imparti totul cu omul cu care locuiesti. Eu cand simt astfel de momente intre noi imi pun putin mintea la contributie si incerc sa gasesc o activitate pe care nu am mai facut-o de mult (sau poate niciodata) impreuna de genul: mers la teatru, expozitie, o fuga la munte, bowling etc (activitatile depind si de gusturile voastre). Cele pe care le-am enumerat eu nu sunt extrem de costisitoare (si banii pot fi o problema care conduce la monotonie: nu iesim ca nu ne permitem...). Totul e sa iti dai interesul, evident si el tre sa faca la fel ca sa nu simti ca te agiti de una singura... Pupici
Va multumesc,mi-au prins bine sfaturile voastre,si mersi siszer_andreea,am vb k el si i-am spus k ma simt singura si k ne vedem numai seara,i-am spus tot ce aveam pe suflet.M_am eliberat,el m-a inteles si si-a asumat partea de vina .mi-a promis k va foce tot posibilul sa vina mai repede acas dar sa-l inteleg k face toate astea sa ne fie bine avand in vedere k eu nu lucrez sunt la faculta in ultimul an.Cred k am gresit si eu ,asteptand numai giugiuleli si nu am fost mai matura si m-am comportat copilareste.sper pe viitor sa fie bine si am inteles k ne-am schimbat amandoi putin dar sentimentele noastre sunt la fel de puternice poate mai ...va pup
Inca nu s-a nascut o reteta universala.Intervine chestia cu norocul pe care-l ai sau nu ,de a-ntalni o persoana asemanatoare tie ,cu care sa te completezi toata viata.In rest trebuie sa ai rabdare,sa nu astepti de la celalalt ce tu nu ofer si sa dai tot ce ai mai bun ca relatia sa mearga.Daca ai facut totul si nu merge,sau merge ft.greoi ,se va rupe mai devreme sau mai tarziu.Casatoria e cea mai grea proba de maturitate.
da sunt fericita am 40 ani si e la a doua casatorie dar a meritat..... am gasit un barbat f bun ptr mofturile mele de 5 ani am stat impreuna dar eram nelinistiti , dar pe 25 oct anul asta am avut casatoria si suntem f fericiti , ne iubim acuma f mult si altfel vedem viata. o familie can vise,,,,,,e comunicare, surprize multa veselie dragoste si prevad viitorul frumos.....
Cred ca aveti dreptate,nimic nu mai e la fel,desi experienta mea despre statul impreuna este una buna,dar parca tot lipseste ceva.Cu toate astea,cred ca mutatul impreuna sau casatoria sunt pasii normali in dezvoltarea unei relatii.Nu are sens sa fii de 6-7 ani cu cineva si sa nu incerci sa locuiesti cu el/ea.Plus ca aduce un plus de claritate:poti sa nu poti sa iti vezi partenerul in fiecare zi?Iar asta e important de vazut,pt ca orice s.ar spune, poti avea surpize...
eu am cu prietenul meu 4 ani de cand suntem impreuna si 3 ani de cand locuim sub acelsi acoperis cu toate ca nu neam casatorit.inainte vroiam sa ma marit sa am o familie,nu spun ca acum nu as vrea dar nu asa devreme(am 21 ani)faza e ca atunci cand se sta separat e mult mai bine zic eu pt ca este dorinta de a il vedea de a sta cu el si el la fel dar dupa ce mam mutat parca nu mai e ca inainte nu stiu de ce dar e chestia aia ca stii ca o sa vina acasa stii ca o sa se duseze tu tr sa gatesti etc sunt mult mai multe dar daca ar tr sa dau timpu inapoi nu mas mai muta cu el si pt ca nu il iubesc dar la un moment dat vine monotonia si nu mai ai dorinta aia de al vedea cand vine acasa parca se stinge tot deja e o obisnuinta,,,asta e parerea mea
Este foarte simplu, barbatilor le place sa faca pe vanatorii, sa vaneze tot timpul ceva nou, casatoria schimba acest lucru, dupa, ei isi dau seama ca suntem legate de ei ba unii isi inchipuiesc ca "ai numele meu pot sa fac ce vreau" iar unii chiar si dupa casatorie incearca intotdeauna sa gaseasca ceva nou chiar si de dragul aventurii numai. Toti ne schimbam, chiar si noi femeile dar trebuie sa ramana macar respectul, din pacate am auzit atatea femei casatorite plangandu-se ca dupa casatorie se simt si mai singure. Iar in ceea ce priveste acceptarea unor tabieturi ale partenerului este f. greu dar trebuie sa o facem si pe asta dar pana la o anumita limita.. Iar pt doamna Stancu care ne zice sec daca suntem in stare sa ne casatorim sa o facem daca nu, nu ..as vrea si eu sa ii transmit ca toti avem dreptul la fericire, ne gandim sa ne intemeiem propria noastra familie , dar daca sotul tau dupa un anumit timp de la casatorie cam incepe sa devina alcoolic sau violent sau s-a cam saturat de familie vrea aventuri si pe astea trebuie sa mi le "asum " eu?? chiar asa de simplu e da,da sau nu,nu
casatoria dragelor este o foarte mare responsabilitate pentru ambii parteneri .....normal ca nu mai este ca inainte ....totul se schimba nu si sentimentele ....e greu sa locuiesti cu o persoana pe care pana ieri o intalneai mai des .......fiecare om are tabieturile sale si uneori ni se pare ca ne a fost invadata intimitatea ..si dintr-un motiv sau altul acest lucru nu ne face placere ....va trebui sa l accepteti pe cel ales cu defecte si calitati cu capricii si obiceiuri pe care altfel nu le ai tolera .....casatoria e o mare responsabilitate daca te simti in stare sa ti o asumi casatorestete dak nu ,,nu ....simplu
interesant, insa nimeni nu zice nimic despre faptul ca te poti ingrasa groaznic si tocmai de la acea siguranta.....interesant, nu?
Si eu am avut acest sentiment,si am incercat eu sa fac primul pas.El ,cum spune si in acel documentar de sus,este intr-un fel in siguranta si considera ca nu mai are rost sa fac eforturi pt a-ti arata cat de mult te iubeste.El crede ca facand acest pas i-ai dovedit ca tu il iubesti,si este sigur pe el ca acum nu mai vede rostul de a fi atent cum era o data. Asa eram si eu ,si de multe ori ne cam ciondaneam pe acest subiect,si m-am lasat pagubasa,am incercat eu sa fiu ceea atenta si cu timpul singur a inceput sa fie si el tandru,iubitor....dar timpul le rezolva pe toate si trebuie sa ai rabdare.In ce priveste casatoria...tu stii cel mai bine,ce simti,si daca merita sa lupti ,dupa casatorie ,sotul meu a inceput sa nu mai fie asa cum era inainte si este ceva normal,acum e stresat sa-si intemeieze o familie sa aiba ce oferii viitorilor copii,si i se pare normal ca eu sa -l inteleg.Nu zic ca nu mai e tandru,e mai rar,si sa stii ca intr-un fel e mai bine.Mai rarut ca-i dragut.Parca inainte ma sufoca,hahaha.Bine acum depinde si de felul cum esti tu.Barbatii de fel sunt ca niste copiii.Tu ca "mama"trebuie sa-i arati si sa-l sfatuiesti si sa-i spui ca nu face bine....etc.El cu siguranta te iubeste ,sa nu-ti faci griji,e o perioada mai dificila pt tine.Sper ca te-am ajutat cu ceva.Iti urez multa bafta.
de curand m-am mutat la prietenul meu(la insistentele lui)dar simt k nu mai e cum era inainte.nu mai e asa de afectuos,ajunge de la servici seara(e agent si sta mult pe teren)si e tot timpul obosit.nici nu mai facem dragoste decat foarte rar.sunt destul de data peste cap,am vb k el si i-am spus k ceva s-a schimbat dar el nu simte aceasta schimbare .ce sa stiu face sa fie din nou cum era inainte...el spune k ma iubeste f mult si vrem sa ne casatorim la anul dar incep sa nu mai fiu sigura daca mai vreau avand in vedere ce se intampla..simt ca nu-l mai atrag si am devenit o obisnuinta pt el.va rog sa ma ajutati cu un sfat bun...va rog mult.Multumesc!
Posteaza comentariu