Un număr tot mai ridicat de studii indică faptul că zahărul și toți îndulcitorii rafinați pot crea o dependență foarte puternică, iar după impulsul inițial vei simți nevoia să consumi tot mai mult pentru a preveni inevitabila anihilare a energiei după câteva ore. Cu siguranță nu ți se pare ceva extraordinar să mănânci înghețată dacă te simți supărat, însă cercetătorii au constatat că lucrurile stau invers. Înghețata te face să te simți trist, în loc să fie un remediu pentru această stare. În ultimii ani zahărul și alimentele procesate au fost identificate drept cauze majore ale anxietății, nevrozei obsesiv-compulsive sau depresiei.
În cadrul unui studiu recent a fost urmărit efectul pe termen lung asupra sănătății mintale pentru 8.000 de persoane, pe o perioadă de 22 de ani. La începutul studiului nicio persoană nu urma vreun tratament pentru afecțiuni legate de sănătatea mintală. La final, bărbații care au consumat cel puțin 67g de zahăr pe zi prezentau un risc de depresie cu 23% mai ridicat față de bărbații care consumaseră mai puțin de 40g.
Pe de altă parte, efectele alimentației nesănătoase asupra adolescenților sunt și ele negative. În cadrul unui studiu care a vizat 850 de fete cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani s-a constatat că alimentele de tip fast food cum sunt pizza, hamburgerii sau cartofii prăjiți cresc foarte mult riscul de depresie. Astfel, în cazul adolescenților care sunt deja predispuși la anxietate și depresie, dieta ar putea avea rolul decisiv în declanșarea simptomelor problematice.
Adolescenții sunt mult mai vulnerabili la conținutul reclamelor care prezintă sucuri acidulate, cereale rafinate sau mâncare de tip fast food. De fapt, adolescenții consumă mai mult zahăr adăugat decât orice alt grup de vârstă. Zahărul provine în principal din sucuri carbogazoase și băuturi energizante.
Zahărul și dieta nesănătoasă influențează sănătatea mintală a adolescenților prin acțiunea următorilor factori:
1. Legătura dintre digestie și creier
95% din cantitatea necesară de serotonină, hormonul care reglează starea de spirit și intensitatea emoțiilor, este produsă în tractul intestinal, cunoscut și sub denumirea de sistem nervos enteric. Acest sistem conține aproximativ 100 de milioane de neuroni localizați în pereții tractului intestinal, care transmit informații spre creier. 90% din informațiile conținute de terminațiile nervoase primare călătoresc între creier și tractul intestinal. Ca urmare, persoanele care au o dietă sănătoasă sunt mai puțin expuse riscului de depresie și anxietate. În plus, studiile de specialitate au relevat că un sistem digestiv optim reduce anxietatea socială și diminuează reacțiile negative la stres.
2. Conexiunea dintre zahăr și factorul neurotrofic cerebral
Potrivit rezultatelor obținute de dr. Malcolm Peet, din Regatul Unit, factorul neurotrofic cerebral este esențial pentru dezvoltarea optimă a organismului, mai ales în timpul adolescenței și activitatea deficitară la nivelul creierului poate fi explicată printr-un consum prea ridicat de zahăr. Consumul frecvent de zahăr determină apariția simptomelor diferitelor afecțiuni psihologice, printre care depresia, schizofrenia, demența și boala Alzheimer.
3. Dependența dată de zahăr
Zahărul are un efect similar drogurilor datorită dependenței pe care o creează. Astfel, îndulcitorii rafinați și alimentele procesate cresc temporar producția de dopamină, iar un nivel prea ridicat pe o perioadă îndelungată poate afecta funcțiile creierului, declanșând diferite afecțiuni psihice. În cadrul studiilor realizate de cercetătorii de la Universitatea Yale un simplu milkshake declanșează o reacție similară la nivelul creierului ca și în cazul consumului de cocaină. De asemenea, s-a observat că șobolanii care erau dependenți de cocaină au continuat să aleagă mai întâi zahărul când li se ofereau ambele opțiuni. Având în vedere că funcțiile cerebrale sunt complet dezvoltate numai în jurul vârstei de 20 de ani, adolescenții sunt mult mai vulnerabili la efectele nocive ale dietei nesănătoase.
4. Deficitele nutriționale
Dacă aleg mereu alimente care sunt calorii irosite, adolescenții nu vor obține nutrienții de care are nevoie organismul, iar sănătatea lor mintală va fi periclitată. Acizii grași de tip Omega-3, magneziul și acidul folic sunt combinația ideală pentru a stimula în mod natural producția de serotonină, dar alimentele procesate sau cele foarte dulci cu siguranță nu vor include aceste vitamine.
În aceste condiții, mesele zilnice ar putea deveni unul dintre principalele remedii pentru a reduce frecvența afecțiunilor psihice în rândul adolescenților. Conceptul de alimente pe post de medicament promovat de psihiatria nutrițională ar putea deveni baza pentru a înțelege mai bine cauzele depresiei sau anxietății.