În cadrul studiilor de specialitate s-a constatat că multe dintre lucrurile pe care le faci la finalul unei zile aglomerate nu sunt deloc utile pentru combaterea stresului. Dacă alegi o strategie greșită pentru a-ți reveni nu numai că vei prelungi îngrijorarea, dar ai putea extinde consecințele și va dura mai mult să ajungi din nou la un echilibru emoțional.
Iată ce variante nu funcționează în lupta împotriva stresului:
1. Uitatul la televizor
După o zi lungă, cu ore suplimentare și multe cerințe neprevăzute cărora a trebuit să le faci față, poate te gândești că este ideal să te relaxezi în fața televizorului urmărind un film sau să reiei jocul video care îți place. Potrivit cercetătorilor din Germania și Olanda, persoanele care se simt epuizate după programul de lucru au un risc mult mai ridicat de a experimenta sentimentul de vinovăție deoarece televizorul sau jocurile îi vor face să amâne rezolvarea celorlalte aspecte din afara serviciului. Utilizarea constantă a resurselor media devine un mod de a-ți pierde complet energia, iar posibilitatea constantă de a vedea conținut nou se transformă într-o povară, în loc să fie o resursă care favorizează refacerea organismului.
2. Analiza aspectelor care te-au stresat
Poate că reiei în gând modul în care a decurs ședința sau felul în care ți s-au adresat colegii, realizând o listă lungă cu aspectele pozitive și negative. La prima vedere un asemenea obicei poate părea productiv, dar de fapt te va sabota pentru că te obligă să te gândești constant la același lucru. „Multe persoane au impresia că dacă se gândesc continuu la o problemă vor avea o idee care o va rezolva, dar în general nu funcționează așa. Este mult mai util să-ți distragi atenția cu ajutorul muzicii sau al exercițiilor fizice, apoi să revii la aspectul care te preocupă în dimineața următoare”, recomandă dr. Alice Boyles, psiholog.
3. Ignorarea problemelor
La polul opus se află ignorarea aspectelor problematice. Nu este în interesul tău nici să încerci să blochezi complet lucrurile care te neliniștesc. Încercarea de a elimina problema din minte ar putea agrava stresul. „Atunci când ignori problemele nu vei avea ocazia să înțelegi ce s-a întâmplat și care ar putea fi cauzele. Confruntă-te cu problema respectivă, chiar dacă nu este deloc plăcut. Numai așa îți vei putea trasa un plan de acțiune și vei găsi soluția de care ai nevoie”, explică dr. Christy Matta, psiholog.
4. Discuțiile cu prietenii
Pare contra intuiției, dar cercetările au dezvăluit că femeile care discută toate problemele în detaliu cu prietenii prezintă niveluri mult mai ridicate de cortizol, hormonul stresului. Vei analiza excesiv fiecare detaliu al situației și va fi ca și cum o retrăiești de mai multe ori, amplificând efectul inițial al stresului. În loc să ai discuții lungi în care detaliezi situația este mai bine să expui succint ce s-a întâmplat, apoi să direcționezi discuția cu prietenii tăi spre identificarea unei soluții.
5. Realizarea mai multor acțiuni simultan
Dacă încerci să faci prea multe lucruri în același timp nu vei face decât să-ți înrăutățești starea. În loc să realizezi mai multe acțiuni deodată din dorința de a termina totul repede, mai bine încetinește ritmul. Specialiștii îți recomandă să renunți la 25% dintre activitățile pe care vrei să le faci dacă simți că ești stresat sau agitat.
6. Dormitul mai mult
Mulți dintre noi ar avea nevoie de mai multe ore de somn, dar dacă dormi prea mult nu înseamnă că și stresul va dispărea. Ai putea deveni apatic și îți va fi mai greu să te concentrezi și să faci față situațiilor dificile, care necesită o reacție rapidă.
7. Răsfățurile culinare
Un baton mare de Snickers sau o porție dublă de macaroane cu brânză nu reprezintă soluții sănătoase pentru a combate stresul, dar multe persoane recurg la mâncare pentru a obține un impuls rapid de energie, promițându-și că vor elimina excesul de calorii printr-un antrenament la sală pe care nu vor ajunge să-l efectueze. Din păcate, porțiile mari de mâncare vor crește nivelul de hormoni specifici stresului și există un risc mult mai ridicat ca acele calorii să fie stocate sub formă de țesut adipos.