Care este motivul pentru care avem sprâncene?
Argumentul prezentat într-o lucrare recent publicată în Nature Ecology and Evolution susține că sprâncenele cu mobilitate ridicată ajută oamenii moderni să comunice non-verbal, oferindu-ne un avantaj evolutiv față de alte specii umane. Cercetătorii au ajuns la această concluzie utilizând un craniu de Homo heidelbergensis, o mandibulă din Neanderthal și un software de modelare 3D similar cu programele folosite de ingineri pentru a proiecta clădiri și poduri. Cu ajutorul scanării virtuale, echipa de cercetători a fost capabilă să ajusteze forma craniului pentru a testa teoriile existente despre ce specii vechi de oameni aveau sprâncenele și arcadele groase. Acestea nu erau pentru a susține structura craniului sau pentru a îmbunătăți mecanica mușcatului, așa cum se credea anterior. Prin urmare, se bănuiește că marginea groasă a frunții servea o funcție socială foarte specială - pentru a afișa dominația.
Afișarea sexuală dimorfică și semnalizarea socială reprezintă o explicație convingătoare pentru sprâncenele strămoșilor noștri. Conversia lor către sprâncenele mai verticale ale omului modern a permis expunerea unor emoții mai prietenoase, care au contribuit la formarea de legături sociale între indivizi. Cu aproximativ 100.000 de ani în urmă, rețelele sociale începuseră să se extindă, grupurile umane începuseră să se diversifice și era normal ca prietenia să fie prioritizată față de aversiune din punct de vedere evolutiv.
Mișcările sprâncenelor ne permit să exprimăm emoții complexe și să percepem emoțiile celorlalți. O mișcare rapidă a sprâncenelor reprezintă un semn transcultural al recunoașterii și deschiderii către interacțiune socială, iar ridicarea sprâncenelor către mijlocul frunții reprezintă o expresie a simpatiei. Micile mișcări ale sprâncenelor sunt, de asemenea, o componentă cheie pentru identificarea încrederii și dezamăgirii. Pe de altă parte, s-a demonstrat că persoanele care au botox își mișcă mai puțin sprâncenele, fiind mai puțin capabile să simtă și să se identifice cu emoțiile altora.
Studiul nu este concludent, însă vine în continuarea ideei că oamenii moderni au evoluat pentru a se înțelege cu oamenii din jurul lor.