Primele luni de viață: somnul îți construiește creierul
Nevoia și puterea somnului apar înainte să vii realmente pe lume. Din al treilea trimestru al vieții intrauterine, fetusul prezintă somnul asemănător adulților atunci când visează. Neuronii fetușilor apar rapid și chiar înainte de a se naște, bebelușilor li se imprimă ”ceasul biologic”. Odată ajunși pe lume, somnul este principala noastră activitate. Un nou născut doarme 16-17 ore pe zi, un copil de 6 luni doarme 13-14 ore pe zi. Atunci când infanții sunt deprivați de somn, creierul este subdezvoltat din punctul de vedere al instinctului de supraviețuire. Somnul este tot cel care ajută formarea amintirilor și înregistrarea de noi informații.
Copilărie: este vorba despre consistență
Fără 9-11 ore de somn pentru micuții care încep să meargă la școală, comportamentul poate fi realmente tulburat. Nu numai cantitatea contează, ci și regularitatea. Copiii trebuie să se culce și să se trezească la aceleași ore. Cu cât mai neregulate orele de somn, cu atât mai slabe performanțele intelectuale, percepția spațială și capacitatea de a învăța rapid să citim, precum și comportamentul social. Un studiu a arătat chiar că acei copii care dorm la ore neregulate pot avea și probleme cu greutatea și cu imaginea despre propria persoană. Aceste probleme, dacă nu sunt rezolvate, ajung să se perpetueze până în viața adultă.
Adolescență: până și somnul devine ciudat
Adolescenții au și ei la fel de multă nevoie de somn și mai ales de somn regulat, precum copiii. 8-10 ore de somn în intervale regulate sunt recomandate. Momentul în care apare somnolența este cam cu o oră mai târziu decât în copilărie. Intervalul regulat este important pentru că se pare că absența lui duce la o densitate mai mică a materiei albe din creier, care este responsabilă de transmis semnale între neuroni. Somnul dezordonat perturbă procesul de învățare și atenția. Când ajungem pe la 20 ani, se încheie etapa în care dorim să ne culcăm târziu. Probabil este un semn de maturitate. Până atunci, este o nevoie naturală a adolescenților de a se culca târziu și a dormi până târziu. Nu e de mirare că adolescenții nu pot fi matinali!
Tinerețea: somnul este asociat cu realizarea
Somnul de calitate este clar corelat cu o stare de sănătate mai bună și note mai mari la facultate. Printre studenți, aceia care nu dorm bine și suficient au șanse mai mari de a dezvolta anxietate sau depresie, precum și tulburări de alimentație. S-a descoperit că odihna ne face mai stabili din punct de vedere emoțional, pentru că atunci când suntem obosiți avem tendința să fim agresivi și să exagerăm.
Adulții au probleme cu somnul din cauza epuizării, a hormonilor și a responsabilităților
Stilul de viață afectează calitatea somnului, precum orice fel de schimbare esențială. Sarcina și maternitatea sunt momente în care somnul trebuie considerat prioritar, pentru că mamele riscă apariția depresiei postpartum tocmai din cauza epuizării - acesta ar fi un factor predominant. Odată ajunsă la menopauză, poți suferi insomnii, deci somnul este puternic afectat de fluxurile hormonale din corp.
La bătrânețe
Pe parcursul vieții, creierul devine din ce în ce mai nepriceput la somn. După vârsta de 65 ani, calitatea somnului are de suferit, din cauza bulversării mai multor parametri fiziologici.
Iată cât de puțină importanță acordăm somnului ca subiect, și totuși cât de mult contează. În plus, până la urmă, până și somnul e cel mai bun când ești tânără!
Posteaza comentariu