Cu toate acestea, o cercetare din 2016 a explorat atitudinea faţă de lectura interactivă a 997 de copii australieni din 24 de şcoli, iar rezultatul nu a fost prea îmbucurător.
O întrebare care le-a fost pusă copiilor participanţi la acest studiu a fost cum s-au simţit atunci când au avut parte de lectură interactivă. În timp ce câţiva copii au spus că nu mai voiau să li se citească, alţii au fost dezamăgiţi atunci când s-a terminat. De exemplu, când Jason a fost întrebat de experienţa sa de a i se citi, el a explicat: "...s-au oprit atunci când am învăţat să citesc. Ştiam să citesc, însă mi-ar fi plăcut ca mama să o facă în continuare."
Şi alte cercetări recente au sugerat că mai mult de o treime dintre respodenţii australieni cu vârste cuprinse între 6 şi 11 ani ai căror părinţi au încetat să le citească şi-ar fi dorit ca aceştia să continue.
Dar de ce e atât de important să continuăm să citim cu copiii noştri cât mai mult timp posibil?
Cercetările au constatat, de obicei, că experienţele de lectură comune sunt extrem de benefice pentru tineri. Beneficiile citirii în comun sunt facilitarea îmbogăţirii limbajului, încurajarea dezvoltării abilităţilor de ascultare, ortografia, înţelegerea vocabularului şi a citirii, precum şi stabilirea unor abilităţi esenţiale de alfabetizare fundamentală. Ele sunt, de asemenea, evaluate ca o oportunitate socială comună între părinţi şi copiii lor pentru a favoriza atitudinea pozitivă faţă de lectură.
Atunci când le citim cu voce tare copiilor, este benefic pentru dezvoltarea lor cognitivă, citirea părinte-copil activând zonele creierului legate de înţelegerea narativă şi imaginile mentale. În timp ce majoritatea cecrcerărilor din acest domeniu se concentrează asupra copiilor de vârstă mică, asta nu înseamnă că aceste beneficii dispar într-o oarecare măsură odată cu înaintarea în vârstă.
Atitudinea tinerilor faţă de lectură reflectă experienţele lor de citire acasă şi la şcoală din copilărie sau în afara ei. O astfel de experienţă acasă îţi poate face copilul să îşi dorească să citească cu plăcere întreaga lui viaţă.
Cu toate acestea, nu toate experienţele de lecturare împreună cu părinţii sunt plăcute. Unii copii au spus că nu se bucurau de obicei de această activitate dacă părinţii lor erau prea distraşi sau prea critici. În unele cazuri, părinţii au încercat să pună această responsabilitate pe umerii fraţilor mai mari.
În timp ce mulţi copii s-au bucurat cu adevărat de această experienţă pentru că au petrecut timp preţios alături de părinţii lor, aceştia au simţit, de asemenea, că au învăţat foarte mult din asta, cum ar fi extinderea vocabularului şi îmbunătăţirea pronunţiei. Gina şi-a amintit avantajul pe care l-a pierdut când părinţii ei au încetat să îi mai citească: "...când mi-au citit când eram mică, am învăţat cuvinte. Aş vrea să învăţ mai multe cuvinte din cărţile mai serioase şi să ştiu ce înseamnă, ca să pot vorbi mai mult despre ele."
În plus, copiii au fost uneori îngroziţi să citească cu voce tare în sala de clasă, iar această teamă ar putea fi atenuată de practica cititului interactiv acasă.
Această cercetare sugerează că nu ar trebui să încetăm să citim cu copiii noștri doar pentru că au învățat să citească în mod independent. Trebuie să continuăm să citim împreună cu copiii noștri până când nu mai doresc să împărtășească lectură cu noi, garantând că aceste experiențe sunt plăcute, deoarece ele pot influența atitudinile viitoare ale copiilor față de lectură, precum și construirea încrederii și competenței lor ca cititori. Merită efortul de a găsi timp pentru a împărtăși această experiență cu copiii noștri în primii ani și mai târziu.