Am făcut poze în timp ce împingeam. Când a venit momentul să împing, mi-am pus camera în faţă. Nu ştiam ce fac atunci şi nu ştiam dacă voi reuşi să prind ceva. Dar m-a ajutat să mă concentrez.
O parte din mine era îngrijorată că odată ce am ales să fac poze, nu voi trăi cu adevărat momentul. Dar am fost total acolo. Am fost atât de prezentă atunci când ea ieşea din mine.
Când mă uit la aceste fotografii, îmi amintesc exact ce am simţit. Pot retrăi momentul în care fiica mea s-a născut.
Ador să îi văd faţa soţului meu în momentul în care a văzut-o pe fiica noastră pentru prima dată. Plângea. Era atât de fericit.
Comentarii (1)
A ales sa fotografieze nasterea propriului copil nu propria nastere... Si stiti ceva? chiar nu ma intereseaza cate contractii si cat de dese si cand i s-a rupt apa, cand s-a scremut pana i-a iesit plodul etc. Sunt milioane de femei care nasc si nu este niciun eveniment deosebit chiar mi-a facut scarba articolul.
Posteaza comentariu