Unele studii ajung la concluzia că depresia post partum nu este o tulburare psihică propriu-zisă, ci este o urmare a unor condiţii de nesecurizare materială şi afectivă a mamei. Îmi amintesc foarte bine cum prietena mea, proaspăta mămică, după o sarcină fără griji, după nașterea fără probleme a unui copil dorit, sănătos și minunat, ar fi preferat mai degrabă să moară decât să-și îmbăieze propriul prunc. Plângea des și din te miri ce, avea sentimente de vinovăție față de sine și față de prunc, totul era negativ în jurul ei, era copleșită de propria condiție și nu avea capacitatea de a vedea frumusețea în ce tocmai i se întâmpla.
Subiectul nu capătă suficientă atenție, motiv pentru care de cele mai multe ori devine direct un tabu în familie și printre prietene, iar asta nu face decât să complice situația. Atunci am început să mă documentez despre depresia postpartum și am aflat că este determinată în principal de modificări hormonale semificative și bruște care apar imediat după naştere. Astfel, nivelurile de hormoni feminini asemenea estrogenului şi progesteronului scad puternic în orele imediat următoare naşterii. Aceste scăderi și fluctuații pot produce starea depresivă, tot aşa cum doar mici schimbări hormonale pot declanşa stări disforice şi de tensiune psihică înainte de ciclul menstrual.
Când apare depresia postpartum?
De obicei depresia postpartum (DPP) atinge un maxim în ziua a patra după naștere și se potențează cam în două săptămâni.
Două săptămâni în care proaspăta mamă ar trebui iubită, acceptată, sprijinită, mângâiată de familie, de prieteni și cel mai important, de partenerul de viață.
Depresia post natala nu este de neglijat, deși nu toate mamele trec prin asta. Sunt mai predispuse cele la care se asociază și alți factori de risc, cum ar fi unele episoade depresive anterioare, predispoziția către nostalgie și tristețe, istoric familial cu episoade depresive.
Riscurile depresiei postpartum:
Depresia postpartum poate afecta lactația și poate irascibiliza bebelușul, mama și copilul fiind strâns legați emoțional. Bebelușul se hrănește cu energia emanată de mamă din prima clipă de contact, iar stările mamei fac un transfer extrem de rapid către făt.
Din acest motiv, depresia postpartum trebuie inclusă printre sfaturile medicilor și consilierilor care pregătesc femeia să devină mamă, la fel cum familiile acestora trebuie să ia la cunoștință această situație. Depresia postpartum trebuie acceptată ca fiind o consecință posibilă și firească a nașterii și tratată cât mai devreme. Terapia cognitiv – comportamentală s-a dovedit eficientă pentru multe femei care au suferit de această problemă. Tăcerea și ruminarea cu siguranță nu!
Posteaza comentariu