Este drept ca o industrie intreaga incearca si reuseste cu succes sa creeze si sa produca jocuri extrem de tentante, care mobilizeaza atata atentia, inteligenta, strategia, initiativa, rezistenta la frustrare si cate altele, dar sunt toate doar pe ecran. Poate chiar acesta este secretul - ca putem sa construim case, sa ne facem familii, sa ucidem si sa salvam, sa investim milioane de euro, sa conducem avioane si toate fara sa ne ridicam de pe scaun! Sa fie implinirea unor dorinte dintotdeauna?
De cand suntem mici visam la tot felul de experiente si ne punem o groaza de intrebari. Calculatorul ni le ofera. Daca te intrebi cati locuitori are un mic orasel din Asia, internetul iti raspunde in 30 secunde.
De la cei mai mici care se plictisesc si mama ii pune sa coloreze pe calculator sau sa imbrace papusi intr-un joc, pana la cei care isi doresc o relatie de iubire si cauta partenerul pe net, dar si cei care invata istoria antichitatii si privesc vestigii sau cauta informatii si la cei care n-au ce face si intra putin pe chat gasind pe cineva cu care sa vorbeasca, pana la cei cuprinsi de inspiratie care isi fac un blog - toti gasim cate ceva care ne tine lipiti de ecran.
Un click si s-a rezolvat
Afara e ploaie, oricand gasesti un site interesant, un articol din orice domeniu, un joc virtual sau un prieten pe chat. Ai nevoie de o informatie? Ai face ceva dar nu stii ce? Cauti o casa, o masina, un cadou? Vrei sa te inscrii la facultate sau sa inveti o limba straina? Nimic mai simplu! Un click si s-a rezolvat!
O fi bine? O fi rau? Poate nici bine, nici rau ci doar foarte diferit de cum era inainte de a avea calculator si internet. Asta face ca generatiile sa fie foarte diferite intre ele si sa aiba impresia ca nu mai gasesc activitati similare. Fetitele imbraca papusi pe internet, le aleg culoarea parului, pantofii, bunicile le privesc uimite! Mama se intreaba de unde sa cumpere un anume obiect, copilul ii gaseste pe net diverse variante, cu poze si preturi dar si cu adresele magazinelor. Parintii isi indeamna adolescentul sa se apuce de un sport sau de un curs pentru a mai invata cate ceva si a cunoaste alti adolescenti, a-si face prieteni dar el prefera sa intre pe un chat si sa se "imprieteneasca" virtual. Copiii isi cer temele sau rezolvarile problemelor pe chat, prietenele se plang una alteia fiind fiecare la serviciul ei si nu intalnindu-se la o cafea, "hai sa vedem un film" s-a transformat in "hai sa-ti trimit un film" ...
Pe moment, tindem sa alegem varianta cea mai simpla, cu cel mai putin efort si cel mai mic pret dar ne putem intreba si asupra efectelor pe termen lung. Mai multi prieteni virtuali, mai putin prieteni reali, mai multa singuratate, mai multa izolare, mai putin ajutor, mai putina cooperare, mai putin "impreuna", mai mult "separat", "fiecare cu calculatorul lui", mai putina miscare, mai multa i-realitate, mai multa fantezie, mai multa iluzie. Ne indreptam catre o lume in care ne vom intalni doar virtual fiecare stand izolat in celula lui? Ne vom pierde aptitudinile sociale? Vom pierde placerea de a fi impreuna? Voi ce parere aveti?