Orice om isi doreste sa fie valoros, sa se defineasca prin ceva. Acel ceva poate sa fie intern sau extern lui. De exemplu, copiii, cariera, performantele sexuale, relatia de cuplu - capacitatea lui de a iubi si a permite sa fie iubit etc. Adesea, una dintre preocuparile noastre de extrema importanta este aceea de a ne mentine sentimentul stimei de sine (conservare sau imbunatatire).
In ceea ce priveste viata noastra sexuala, perceptia realitatii (subiectiva) poate fi aceeasi; astfel, pentru noi, poate fi deosebit de important felul in care ne acceptam, pretuim si evaluam. Tendinta este de a mentine o impresie globala pozitiva despre sine, o stima de sine pozitiva. Punand in relatie stima de sine, sexul si anxietatea de performanta, ne-ar fi util sa ne "regasim" pe noi insine (ca si raportare) in ecuatia: eu - stima de sine - sex.
Astfel, de preferat este ca in aceasta ecuatie sa cunoastem cateva aspecte, inainte de a identifica tipul de relatie existent si raporturile dintre parti, aspecte precum:
- Care este parerea despre mine insami, din punct de vedere sexual?
- Ce consider ca sunt capabila sau imi permit sa fac, din punct de vedere sexual?
- Care este insusirea sau competenta pe care ma bazez cand ma raportez la viata mea sexuala?
- Imi accept propria sexualitate, senzualitate?
- Care imi sunt nevoile in acest plan?
- Simt nevoia de a demonstra ceva din punct de vedere sexual?
- Cat de mult conteaza pentru mine parerea celuilalt, cand este vorba despre viata mea sexuala sau propriul libidou etc.?
Cand exista o inclinare a balantei la una dintre extremele sus sau jos, pot exista repercusiuni si in planul intimitatii de cuplu, in relatia ta cu propriul sex versus intimitate sexuala in doi.
De pilda, a gandi in termeni negativi, exacerband si generalizand una sau mai multe experiente esuate, dar considerate definitorii pentru tine ca si placere sexuala sau arta de a face sex, voluntar sau involuntar, cazi in cercul vicios al anxietatii de performanta despre care am mai vorbit.