Poveste adevărată: "Vreau să salvez o colegă de serviciu care e anorexică"

Am o colegă la serviciu care pare să aibă probleme de nutriție, mai exact cred că e anorexică, însă nimeni din aturajul ei nu face nimic ca s-o ajute. Iar ea nu recunoaște asta. Mi-e teamă că va ajunge în acel punct în care nu se va mai putea vindeca, și mă simt responsabilă pentru asta.

Am o colegă la serviciu care pare să aibă probleme de nutriție, mai exact cred că e anorexică, însă nimeni din aturajul ei nu face nimic ca s-o ajute. Iar ea nu recunoaște asta. Mi-e teamă că va ajunge în acel punct în care nu se va mai putea vindeca, și mă simt responsabilă pentru asta.

Noi două nu am fost niciodată prea apropiate, ea lucra la una dintre filialele companiei, din provincie, și de vreo doi ani a fost promovată în București. Are 35 de ani și nu e căsătorită. Când am cunoscut-o prima dată, într-o deplasare, era o femeie normală, un pic chiar durduie, și foarte haioasă. În acea deplasare s-a întâmplat să stăm în aceeași cameră de hotel și mi-a făcut confidențe, spunând că și-ar dori să aibă trupul meu, că întotdeauna s-a considerat diformă, și că de aia crede că nu s-a măritat niciodată.
Eu sunt o slăbănoagă de când mă știu, dar nu mi-am pus niciodată problema că cineva ar vrea să fie ca mine, pentru că de exemplu eu mi-as dori să am forme, să pun ceva carne pe mine, dar nu reușesc.

Așa că nu am luat-o în serios atunci când mi-a zis.
Apoi, de când s-a mutat la București nu ne-am mai văzut, pentru că ea e detașată la un sediu la care eu nu prea ajung.

Ne-am văzut, însă, de curând, la petrecerea de final de an a firmei, la care am fost șocată să constat că a slăbit îngrozitor. Arată ca un schelet ambulant, are cearcăne, pomeții proeminenți și i se ghicește maxilarul de sub obraji. Efectiv este o arătare, care nu mai seamănă deloc cu femeia durdurile și veselă de acum doi ani. Cum să slăbești în halul ăsta? E clar că ai o problemă.

M-am gândit că e ceva cu ea, o fi bolnavă, așa că fără menajamente m-am arătat îngrijorată și am întrebat-o ce a pățit. A fost deranjată de întrebare și mi-a spus că nu are nimic, că se simte perfect și că în sfârșit e fericită că e slabă, așa cum și-a dorit dintotdeauna.
Nu am continuat, pentru că mi-am dat seama că am făcut o gafă, dar am încercat să discut cu colegele ei mai apropiate.

Niciuna nu considera că e ceva în neregulă. Toate mi-au zis că ea arată foarte bine și că nu înțeleg de ce mă îngrijorez.
Adevărul e că părea aiurea grija mea, mai ales că nu suntem așa apropiate, așa că n-am mai zis nimic. Dar în aceeași seară, la petrecere, ne-am intersectat la toaletă, unde mi-a spus pe un ton de reproș că nu înțelege de ce discut pe la spate despre ea, că ce, sunt invidioasă că arată bine?

M-am simțit și mai prost și începusem să mă îndoiesc de vederea mea. Știți cum e, dacă toți îți zic că ești beat, te duci să te culci. Apoi la scurt timp mi-am dat seama și care era substratul. Ea era foarte atrasă încă de acum doi ani de un coleg, care a mers cu noi în deplasarea aceea, și cu care avusesem și eu la un moment dat o relație pasageră.
E un fel de playboy al firmei, dar dincolo de slăbiciunea pentru femei e un băiat de treabă. La petrecere s-a tot învârtit pe lângă el și i s-a etalat, că ajunsese și el să se mire. Au dansat un pic, ea s-a cam dat în spectacol, râdea tare, cred că se cam și amețise de la alcool, părea că atrage toate privirile, dar nu într-un sens bun, ci pentru că era penibilă.


După petrecere am continuat s-o urmăresc pe Facebook, unde tot pune poze cu ea și pare foarte mândră de ... scheletul ei. Sunt în continuare contrariată. Mi se pare aberant din partea anturajului ei să nu constate că femeia se stinge pe picioare și să nu ia măsuri. Dincolo de dorița ei de a fi slabă, care să zicem că poate fi de înțeles până la un punct, semnele arată că ea dezvoltă o boală de nutriție care i-ar putea fi fatală. Problema și dilema mea acum este ce să fac? Cum să abordez situația ca s-o ajut să conștientizeze că e într-un mare risc? N-aș vrea s-o am pe conștiință când ca fi prea târziu.
Ce mă sfătuiți?

Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.

 

Comentarii (2)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • Florica pe 23 Dec 2012, 22:26
    PROPOLISUL ESTE SOLUTIA

    60 de picuri de trei ori pe zi timp de 2 luni....eu chiar m-am ingrasat prea mult de la el,l-am recomandat si altor persoane si chiar a avut efect...incercatil amindoua

    1
    0

  • rick pe 23 Dec 2012, 03:01
    asta e

    incearca sa vb cu cineva din familia ei. doar sa se duca la un endocrinolog sa isi faca cateva analize si sa vadaca dk e ok sau nu. ma tem ca nu o poti ajuta prea mult daca ea nu isi doreste asta. o sa cedeze oricum la un moment dat si poate ca atunci se va destepta. ptr ca asta e lumea in care traim: vrei sa ii atragi atentia cuiva ca greseste si iti iei una peste bot ca cica esti...nesimtit! sincer, nu prea ai ce sa faci ptr ca se pune accent pe aspect mult mai mult decat pe ceea ce gandesti si simti. si suntem stresati si stresate de cum aratam....

    4
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod