Ideea de baza a metodei de lucru este ca cei doi (daca vorbim de un cuplu) sau cei 3, 4 (daca vorbim de o familie) sa reuseasca sa faca ceva impreuna - sa formuleze o serie de raspunsuri la adresa unor pete de cerneala. Rezultatul acestui demers este o imagine despre ceea ce se intampla in plan psihologic in acea familie si mai ales raspunsul la unele intrebari. As vrea mai mult sa ma opresc asupra acestei colaborari a unor persoane care incearca sa faca ceva impreuna.
Aceasta colaborare este fireasca, este necesara, dar in multe situatii ea devine problematica atunci cand membrii nu reusesc sa se puna de acord cu o situatie si cauta diferite modalitati pentru a rezolva situatia respectiva. Una din ele consta in a impune o decizie ca si cand ar fi singura decisiva, fara argumente, fara explicatii, ci doar decizia in sine.
Alta este de a renunta la propria decizie si a incerca sa accepti decizia partenerului ca si cand ar fi una care conteaza sau pentru ca situatia nu conteaza. Mai este si varianta de a incerca sa negociezi situatia si sa incerci sa impui anumite modalitati. Oricare din variante mi se pare la fel de dificila pentru cuplul respectiv. Motivul este simplu: lipseste placerea de a fi cu celalalt si este doar o incercare in gol pentru a fi alaturi de partener.
Situatiile care functioneaza simplu se intalnesc cand starea de lucru este facuta cu placere. Plecand de la aceasta situatie izolata si incercand sa o generalizam, ajungem la un principiu simplu pe care si eu si colegii mei, si ziaristii si mai toata lumea il uitam de cele mai multe ori: ca a fi intr-un cuplu presupune o stare de placere si nu o stare de tensiune. Nu sustin ca aceasta stare este necesar sa fie permanenta, dar senzatia pe care o am este ca multe cupluri uita sa faca asta, sa se raporteze intr-un mod placut la experienta de cuplu. Mi se pare la fel de important ca aceasta placere sa existe si la serviciu, un alt segment caruia multe persoane ii aloca un interval lung de timp. Cred ca placerea de a face un lucru este una uitata de foarte multe ori.
Distractie vs. placere
Aceasta uitare a placerii este intens exploatata de multe persoane in diverse situatii. Placerea pare a fi subsumata starii de distractie. Oamenii inventeaza atunci tot felul de distractii care de care mai inedite, mai intense. Distractia tinde in momentul actual in societatea occidentala sa distruga placerea. Distractia este ceva intens, ceva scurt, ceva puternic. Pare mai mult opusul placerii decat placerea insasi. Excursii in care se alearga dupa un traseu bine stabilit, nopti petrecute in cluburi, bunjee-jumping, scutere care alearga pe strazi, etc. Dupa ce aceasta distractie inceteaza, omul resimte nevoia de odihna pentru a se putea intoarce la serviciu relaxat, gata sa faca fata cerintelor de acolo.
Exista la un moment dat un spot publicitar in care oamenii, terminand programul din club, se duceau la serviciu, iar desfasurarea aceasta parea perfect logica. Mi se pare ca distractia evoca tocmai incapacitatea omului de a simti placere, de a se bucura de casa, serviciu, masina, etc. Daca lucrurile sunt placute in viata ta, dispare si nevoia de aceasta intensitate a distractiei.
Eram intrebat zilele trecute de un post de radio: "ce facem cu oamenii care nu pot beneficia de concediu in aceasta perioada a anului?". Intrebarea era foarte generala si nu prea intelegeam care e problema exact sau ce se vrea sa se stie de la mine. In fond, care e dificultatea pe care o intampina acesti oameni? Faptul ca serviciul le face placere sau faptul ca nu le face placere la serviciu? In mod sigur cautarea distractiei nu mi se pare o solutie.
Exista numeroase cazuri in care concediul nu este decat o corvoada nesfarsita. Exista numeroase situatii in care gandul oamenilor veniti / plecati in concediu este la ceea ce se intampla la serviciu, acasa cu copiii lasati in grija bunicilor, la problemele de cuplu, etc. Cand intalnesti oameni in concediu care cauta cu orice pret distractia, intreaba-te daca ei reusesc sa simta placere in concediu.
Una din principalele probleme ale distractiei este faptul ca ea nu este placere. Intra intr-o discoteca, club, bar, restaurant si vei vedea cate persoane se simt intr-adevar bine acolo. Vei avea o mica surpriza - un procent destul de mic va fi format din cei care se simt bine, cei mai multi resimtind prezenta acolo ca pe orice altceva decat ca si placere. Daca mergi la o nunta, priveste-i pe cei din jur. Vei vedea trei categorii: cei care au treaba, cei care incearca sa se simta bine si cei care se simt bine. As spune ca cei mai nefericiti sunt cei care mimeaza starea de bine - ei se vor distra, vor cauta sa iasa in evidenta prin ceva, vor cauta sa se integreze, vor apela la alcool pentru a reusi sa lase liber ceea ce vine din ei.
Traim o perioada in care placerea se mimeaza de multe ori si nu este decat o iluzie. Poate ca societatea de consum este o cautare a iluziei ca oamenii se simt bine. Nu stiu sigur daca aceste cuvinte sunt adevarate, ma gandesc mai mult la o ipoteza, dar retetele placerii par a fi peste tot: 5 pasi pentru a fi fericit, 207 sfaturi pentru a fi fericit cu partenerul tau, sfaturi privind orgasmul sau pentru orice altceva. Daca tu cauti placerea inseamna ca ea nu exista.
Educatia copiilor pare sa fie si ea o problema. Parintii cauta sa isi educe odraslele corespunzator societatii moderne. Dar mai exista placerea de a sta cu copilul tau, de a face lucruri cu el? Cand aceasta placere nu mai exista inseamna ca nimic nu mai este corespunzator starii tale, ca ai pierdut ceva important din fiinta ta. Poate ca merita sa te intrebi ce iti face placere in relatia cu copilul tau. El sigur stie ce ii face placere si poate reusesti sa il si auzi si - cine stie - poate ca ceea ce ii face lui placere iti face si tie.
Nu stiu sensul acestui articol, poate ca el nu urmareste decat sa iti propuna sa te gandesti la tine, la cei apropiati tie, la ce faci cu concediul si cu viata ta. Este vara, este cald, este o perioada favorabila pentru a te gandi si la tine. In loc de incheiere as mentiona un titlu foarte parodiat in ultima vreme in mass - media: "Avem o viata - cum procedam?".
Posteaza comentariu