Ceea ce caracterizeaza trasaturile de personalitate este maniera obisnuita de a percepe mediul inconjurator si propria persoana si maniera de a se comporta si reactiona a acesteia.
O personalitate este dificila atunci cand unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate, sau rigide, inadaptate situatiilor si cauzeaza suferinte propriei persoane si celor din jur.
Peronalitatea pasiv-agresiva face parte din categoria personalitatilor dificile si se caracterizeaza prin urmatoarele:
- manifesta rezistenta la exigentele celorlalti, atat in domeniul profesional, cat si in viata personala;
- are probleme cu reprezentantii autoritatii, le pune la indoiala ordinele;
- taraganeaza in indeplinirea sarcinilor, se considera neinteleasa si rau tratata.
Criteriile de cercetare pentru personalitatea pasiv-agresiva ( negativista) comform DSM-IV se refera la un pattern pervasiv de atitudini negativiste si de rezistenta pasiva la cererile de performanta adecvata, incepand precoce in perioada adulta si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru (sau mai multe) din urmatoarele:
1. se opune pasiv indeplinirii sarcinilor sociale si profesionale de rutina;
2. se plange ca nu este inteles si apreciat de altii;
3. este sumbru si certaret;
4. critica si dispretuieste fara motiv autoritatea;
5. isi exprima invidia si resentimentele fata de cei evident mai prosperi;
6. isi exprima in mod exagerat si persistent acuzele de nesansa personala;
7. alterneaza intre sfidare ostila si penitenta.
Metodele prin care puteti relationa cu personalitatile pasiv-agresive sunt urmatoarele ( F. Lelord; C. Andre):
- fiti amabili, binevoitori cu ei, pentru a le arata ca le intelegeti punctul de vedere;
- cereti-le parerea cat de des puteti, dati-le posibilitatea sa participe la luarea deciziilor;
- ajutati-le sa se exprime direct, deoarece comportamentul lor reprezinta un mod indirect de a-si exprima agresivitatea fata de cei din jur;
- reamintiti-le din cand in cand regulile pe care trebuie sa le respecte in situatiile respective;
- nu va prefaceti ca nu le-ati remarcat impotrivirea, altfel spus, nu este recomandat sa asteptati sa le treaca supararea de la sine, caci nu se va intampla acest lucru;
- nu ii criticati ca pe niste copii, ci abordati-i ca pe niste adulti responsabili de faptele lor;
- nu va lasati antrenati in jocul represaliilor reciproce.
Psiholog Steliana Rizeanu, Clinica Aquamarin