“Increderea in sine” este o notiune care descrie senzatia de bine in propria ta piele, de securitate interioara, de recunoastere a rolului si locului tau printre oameni. Increderea in sine este un semntiment care apare la varsta de cateva luni, se dezvolta si se contureaza in copilarie si adolescenta si se foloseste la maturitate. Explicatiile apartin lui Isabelle Filliozat, psiholog si psihoterapeut.
Increderea in sine se construieste bazandu-se pe descoperirea lui “eu” apoi a lui “eu sunt”, urmate de etapele in care copilul intelege sensurile lui “eu simt”, “eu fac”, urmate la adolescenta de, “eu sunt recunoscut pentru cutare sau cutare performanta”.
Increderea in sine, un avantaj major
“Fiecare element in parte contribuie la construirea personalitatii, si la randul sau contribuie la structurarea celorlalte trasaturi. Fiecare gest al parintelui facut fata de copil pune o caramida la increderea in sine a copilului, a adolescentului. Cand ii ceri ceva copilului, cand ii interzici ceva, cand il indemni sa faca un anumit lucru in detrimentul altuia contribui si influentezi increderea lui in propria persoana. Al incuraja, al lauda, al stimula, al sustine, al ajuta, al indemna pe copil sunt tot atatea caramizi fundamnentale pe care parintele le pune la temelia increderii in sine a viitorului adult”, afirma Isabelle Filliozat.
In viata de zi cu zi sunt zeci de situati, in care diferenta o face capacitatea ta de a avea incredere in fortele tale, de a avea incredere in tine.
“Un om care are incredere in el, are un avantaj in plus, are curaj, isi poate controla si infrange timiditatea, se poate angaja in actiuni care aparent depasesc capacitatile lui, sunt oameni care isi depasesc momentele rele, depresiile, care lupta si care inving”, comenteaza Isabelle Filliozat.
Respira!
“Fara apa si fara mancare ai sanse de a gasi solutii, pentru ca desi vitale, apa si mancarea nu sunt ca aerul. Aerul este o necesitate continua, imediata si absoluta. In consecinta, a te concentra asupra felului in care respiri, pret de cateva minute, este o cale instinctuala de a creste increderea in tine.
Ia o pauza de “respirat” un minut-doua in orice moment tensionat al zilei, inainte de care a lua o decizie, inainte de a face ceva important. Dimineata in fata oglinzii, in lift, inainte de a intra in biroul sefului, in trafic, la stop, dupa ce un smecher ti-a taiat calea.
Asculta si invata ce iti spune eul tau interior. Intreaba-te “Hei tu, ce faci? Cum te simti?”. Daca reusesti sa atingi un moment de tihna, de liniste, de incredere, tine-l minte!
Comentarii (2)
"a-l " se foloseste urmat de un verb care exprima o actiune. "a-l incuraja" are rol de verb si reprezinta o actiune, bun. "al" tau, "al" meu se scrie legat . deci nu invers. se pare ca gramatica este "grea" pentru majoritatea. nu i nimic, invatam cat traim.
Draga Doamna Ignat, "a-l incuraja", "a-l lauda", "a-l stimula", "a-l sustine", "a-l ajuta", "a-l", "a-l", "a-l"...cu semnificatia de "a il" in loc de "al", care nu inseamna nimic. Un pic mai multa atentie nu strica, mai ales ca publicati articole cu tematica psihologca / pretins stiintifica!
Posteaza comentariu