Cineva spunea că primii zece ani dintr-o căsnicie sunt cei mai grei, dar probabil a uitat să spună că următorii sunt de-a dreptul imposibili dacă intervine în relație o a treia persoană. Mă aflu într-o astfel de situație și mă simt ca vânatul în capcană. Nu pot nici să ies din ea, dar nici ideea rămânerii în acest blocaj nu-mi surâde.
Sunt căsătorită de 15 ani, și am făcut-o din dragoste. Soțul meu a mai fost căsătorit, și este mai mare decât mine cu aproape 20 de ani. Eu am acum 35 de ani și resimt diferența de vârstă dintre noi mai acut ca niciodată. Am început s-o simt când el a împlinit 50 de ani și mi-am dat seama ce diferit am evoluat și cât de diferite sunt gusturile noastre după numai un deceniu de conviețuire.
Dar m-am afundat în muncă, în gospodărie, m-am dedicat copilului și nu mi-am bătut capul prea mult cu asta. Poate că de fapt nu am vrut să văd mai devreme lucrurile în adevărata lor lumină, considerând că e prea târziu s-o mai iau pe altă cale. Avem un copil, o firmă împreună, ne unesc mult mai multe legături decât s-ar vedea la o primă privire, și cred că și ăsta a fost motivul pentru care am refuzat să-mi pun întrebarea dacă sunt fericită mai devreme.
Să nu credeți că sunt vreo oportunistă, dimpotrivă, nu banii sau situația materială mă țin legată. Dar tot ce avem acum am construit împreună și mi se pare mult prea dificil și aproape un păcat să dau cu piciorul la tot și să distrug munca amândurora de 15 ani. Pentru că fără amândoi această firmă nu ar mai exista.
În plus nu am ce să-i reproșez soțului meu, decât această defazare care se accentuează cu vârsta. Lucrurile s-au complicat teribil în ultimele luni, de când a apărut în preajma mea un tip mai tânăr decât mine (cu 5 ani), și care-mi face o curte asiduă. Pentru el nu contează că sunt căsătorită și că am o familie, ci contează că sunt o femeie matură de care probabil se simte atras în acel mod care li se întâmplă tuturor bărbaților la o anumită vârstă.
La început nu am vrut să intru în jocul ăsta, însă trebuie să recunosc că m-a prins.
Pentru că îmi dau seama că odată alunecată pe panta asta aș distruge tot ce am construit în căsnicie, și îmi mai dau seama că tot ce mă face să vibrez cu acest tip tânăr, m-a făcut cândva și cu soțul meu, dar toate trec, se estimpează, se tocesc în timp. Așa că pofta de sex sau de mângâieri sau de declarații romantice nu sunt motive suficient de puternice pentru a arunca la coș o altă relație mult mai profundă, pe care ai jurat s-o păstrezi până la moarte.
Pe de altă parte îmi dau seama de acum cum va fi viața mea mai târziu. Îmi dau seama că ăsta poate fi doar începutul declinului, că de acum înainte soțul meu nu va întineri, în schimb eu mai am câţiva ani buni de „tinerețe”, am viață în mine care trebuie trăită și mă tem că nu voi mai apuca niciodată să mai simt ce simt acum cu tipul mai tânăr. Poate că e ultima mea șansă la o viață satisfăcătoare?
Pe scurt, nu doresc să-mi las bărbatul, nu doresc nici să-l înșel sperând că mă voi răcori și va trece și febra asta de vârstă de mijloc. Dar în același simt viața mea e un coșmar dulce-amar, fierbinte-rece, e un roller coaster din care și aș vrea și n-aș vrea să mă dau jos. Nu știu cum să gestionez această situație, și am nevoie de niște sfaturi. Ce trebuie să facă o femeie în situația mea? Știu că sfatul cuminte și firesc e să îmi văd de căsnicia mea, dar cum să-mi smulg gândurile la celălalt din cap și din inimă?
Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.
Comentarii (15)
În orice relaţie de cuplu există trei etape „sexuale" - primul sărut, faza îmbrăţişărilor pasionale şi a mângâierilor şi, evident, prima noapte împreună. Cei mai mulţi dintre bărbaţi şi-ar dori ca aceste trei etape să se contopească într-una singură, de preferinţă cât mai curând. De cealaltă parte, femeile preferă o evoluţie graduală. Ce vrea să spună o femeie atunci când amână trecerea la faza sexuală a relaţiei şi care este, în opinia experţilor, momentul potrivit pentru sex cu un nou partener? Sunt nişte motivaţii generice, care ascund o gamă variată de mentalităţi sau chiar probleme din trecutul femeii respective, pe care aceasta nu este pregătită să le dezvăluie încă, (susţine psihologul italian Marco Pacori) . Să ne cunoaştem mai bine Dacă o femeie îţi spune că trebuie să vă cunoaşteţi mai bine înainte de a sări în pat, este destul de clar că ţi-ai supraestimat farmecele, este de părere Pacori. „Acest lucru este valabil în special în cazul masculilor alfa, cei obişnuiţi să nu le reziste nimeni. Chiar dacă femeia nu este imună la farmecele Don Juanului în cauză, respingerea avansurilor sexuale demonstrează că ea face parte din categoria celor care pun raţiunea înaintea sentimentelor. Este normal ca femeile să fie mai prudente în acest gen de situaţii, ele fiind cele care riscă mai mult, în special din punct de vedere psihic", susţine specialistul. În opinia acestuia, bărbatul care se confruntă cu o astfel de situaţie trebuie să dea dovadă de răbdare şi să ducă relaţia în direcţia dorită de femeie, acela al cunoaşterii reciproce. Ceea ce contează este calitatea timpului petrecut împreună, nu cantitatea. O ieşire în club în cursul căreia bărbatul va încerca să o impresioneze cu talentele sale de dansator nu va aduce mare lucru în privinţa creşterii gradului de încredere reciprocă. În schimb, bărbatul îşi poate atinge ţelul permiţându-i partenerei să-l cunoască mai bine prin discuţii serioase, cu poveşti despre trecut şi aspiraţii de viitor. Există însă şi experţi care spun că o femeie îşi dă seama foarte repede dacă este suficient de atrasă de un anume mascul pentru a face sex cu el, iar dacă temporizează şi cere mai multă apropiere este un semn destul de prost. „Este foarte posibil ca ea să ştie deja că nu este interesată de tipul respectiv, dar acceptă să-i dea o a doua şansă, poate-poate descoperă ceva suficient de interesant la el", observă psihologul italian Giovanni Terni. Cu alte cuvinte, femeia caută nişte raţiuni care să o determine să accepte o relaţie sexuală, chiar dacă ideea nu o entuziasmează prea tare. Acest lucru este valabil în special în cazul celor care se gândesc la o relaţie mai serioasă, eventual o căsătorie, şi doresc să evalueze mai bine meritele posibilului partener. Femeia care se lasă greu Lucrurile sunt ceva mai uşoare atunci când femeia respinge avansurile sexuale, argumentând că este prea curând. Dacă se pune strict problema timpului, este destul de clar că femeia este atrasă de bărbatul respectiv, îl place, dar refuză să treacă la faza intimă a relaţiei doar pentru a respecta nişte convenţii sociale. Foarte multe femei trăiesc cu convingerea că dacă „se lasă uşor" vor fi percepute drept uşuratice. În concepţia lor, cu cât rezistă mai mult, cu atât cresc şansele unei relaţii serioase. De cele mai multe ori, acest mod de a gândi este rodul educaţiei primite, dar există şi cazuri când femeia preia aceste idei din experienţe negative anterioare. Partea bună, spune psihologul Marco Pacori, este aceea că, în mare parte din cazuri, cu puţin efort, bărbatul va putea învinge relativ rapid rezistenţa femeii. „Dacă atracţia este suficient de puternică este uşor să spulberi nişte limite arbitrare pe care femeia şi le impune nu neapărat din convingere, ci din dorinţa de a se conforma unor norme", asigură specialistul. Tot ce are de făcut bărbatul este să fie perseverent în insistenţele sale, sporind tensiunea sexuală până când femeia cedează. Tinerii aşteaptă însă nişte semne, cât de mici, că sunt doriţi. „Nu sunt ahtiat după sex, dar măcar un sărut acolo, de încurajare, tot aştept. Nu mi se pare mare lucru, mai ales la a doua întâlnire, după o plimbare în parc. Nu-mi plac tipele prea formaliste. Mai bine renunţ şi caut alta", spune Marius (23 de ani), din Bucureşti. „A spune că bărbaţii sunt interesaţi doar de sex sau în primul rând de sex este un stereotip. Nu toţi sunt aşa de rudimentari, însă aceia care aparţin acestei categorii sunt suficient de numeroşi pentru a perpetua acest stereotip", observă şi psihologul Luminiţa Cernat. Capcanele ideilor preconcepute La fel de adevărat este şi faptul că, fie că o recunosc sau nu, cei mai mulţi dintre bărbaţi sunt reticenţi când vine vorba să se implice într-o relaţie serioasă cu o femeie pe care o seduc prea uşor, mai spune specialistul. Sigur, pe moment, bărbatul este fericit că femeia a cedat uşor, dar, odată satisfăcută dorinţa, apar dubiile privind moralitatea celei în cauză. Iar dubiile acestea vor rămâne mult timp în mintea bărbatului indiferent ce ar zice femeia. „În special noi cei din est, societăţile mai tradiţionaliste, suntem sclavii unor idei preconcepute. Revoluţia sexuală ce a măturat lumea occidentală în secolul trecut a avut ecouri şi în zona noastră, dar vorbim doar de ecouri, iar efectele sunt mult diminuate. Dacă vreţi, putem spune că revoluţia sexuală a ajuns în România într-un moment în care Occidentul depăşise deja etapa amorului liber şi se punea din nou accentul pe aspectele sentimentale", explică Luminiţa Cernat. Un alt aspect interesant al discuţiei despre momentul optim pentru sex într-o relaţie nouă îl constituie tocmai experienţa celor care au beneficiat din plin de revoluţia sexuală când principiul de bază era „totul e permis". Astfel, potrivit cercetătorilor americani, aceia care au crescut în epoca amorului fără îngrădiri au devenit mai reticenţi cu trecerea timpului şi preţuiesc mai mult conexiunea sentimentală. „În special cei mai în vârstă, care au trecut prin revoluţia sexuală, pe măsură ce s-au maturizat au înţeles că există o serie de consecinţe pe plan psihologic atunci când te arunci într-o relaţie sexuală", afirmă psihologul american Joan Allen, autoarea volumului „A găsi dragostea perfectă". (Iata ce spune un fost student al meu despre aceasta chestiune :"Nu sunt ahtiat după sex, dar măcar un sărut acolo, de încurajare, tot aştept. Nu-mi plac tipele prea formaliste. '') Respectul de sine, cheia evitării unui dezastru Tendinţa actualei generaţii tinere de a grăbi lucrurile şi de a bagateliza sexul este greşită, conchid terapeuţii. „Sfatul meu este următorul: aşteptaţi cât se poate de mult", spune psihologul Joan Allen, specialist în probleme de cuplu. Cei care acţionează sub impulsul pasiunii şi se grăbesc să întreţină relaţii sexuale înainte de a cunoaşte prea bine partenerul sau partenera riscă să constate mai târziu că persoana respectivă nu le place chiar aşa de mult şi să se întrebe de ce s-au implicat atât de mult, atât de repede, avertizează Allen. Regula: nicio regulă Femeia ar putea ajunge să-şi reproşeze că a cedat prea uşor, iar bărbatul să se întrebe de ce a mers atât de departe cu o persoană de care îi va fi mai greu să scape în noua conjunctură. „Atunci când intervine sexul este mai greu să faci aprecieri obiective, să observi cu adevărat personalitatea celuilalt în toată complexitatea ei. Unele cupluri ajung la logodnă şi căsătorie pentru ca mai apoi să constate că sunt atâtea aspecte ale personalităţii celuilalt pe care nici nu le-au băgat de seamă", este de părere Susanne Alexander, autoarea cărţii „Să învăţăm etapele unei relaţii împlinite". Nu există reguli care să se aplice tuturor şi în orice situaţie, dar fiecare persoană aflată încă în perioada căutărilor ar trebui să-şi stabilească limitele de la bun început şi să şi comunice aceste lucruri potenţialilor parteneri. „Orice bărbat şi orice femeie trebuie să-şi cunoască limitele înainte de a se aventura în cunoaşterea de persoane noi, dar foarte puţini se gândesc la acest lucru", spune dr. Cheryl McClary, de la Universitatea din Carolina de Nord (SUA). Nu este vorba de limite în ceea ce priveşte sexul, deşi şi acestea sunt necesare, ci de cele ce ţin de sfera psihologică. O femeie trebuie să se gândească bine de ce are nevoie pentru ca o anume relaţie să o facă să se simtă bine, mulţumită de sine. Astfel, cea care doreşte mai presus de orice o relaţie stabilă şi de viitor ar face mai bine să nu se aventureze în zona intimităţii dacă nu a discutat cu partenerul despre aşteptările sale. În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, spune McClary, aceştia trebuie să evite să ia decizii sub presiunea hormonilor. „Aveţi grijă ca mintea, inima şi organele genitale să fie în conjunctură, să fie aliniate atunci când luaţi decizia de a face sex cu o nouă parteneră", avertizează medicul american. Femeile şi bărbaţii îşi doresc acelaşi lucru Pe de altă parte, psihologul american Joan Allen consideră că trebuie luată în calcul şi dorinţa de a fi liberă a femeii, din ce în ce mai prezentă azi. „Este important să existe o conversaţie prealabilă. Se prea poate ca femeia să presupună că sexul înseamnă automat că relaţia este una serioasă, în timp ce bărbatul să nu dorească să se implice prea mult", explică aceasta. Respectarea propriilor limite şi o discuţie deschisă cu partenerul sunt mult mai importante decât stabilirea unui termen arbitrar de aşteptare înainte de a face sex. „Dacă ambii parteneri aplică aceleaşi reguli, sexul poate deveni punctul de pornire al unei relaţii serioase, indiferent când se ajunge la momentul intim. Obişnuiam să cred că există diferenţe însemnate între bărbaţi şi femei şi ce aşteaptă ei de la o relaţie. Cu timpul, am ajuns la concluzia că, deseori, ei doresc acelaşi lucru", conchide Allen(De fapt psihologul Allen spune: "Dacă ambii parteneri aplică aceleaşi reguli, sexul poate deveni punctul de pornire al unei relaţii serioase, indiferent când se ajunge la momentul intim.''). Majoritatea cedează în trei luni Este un lucru cunoscut faptul că majoritatea bărbaţilor doresc să ajungă la partea sexuală cât mai curând posibil. Explicaţia rezidă în aceea că, în cazul lor, este nevoie de foarte puţină stimulare pentru trezirea dorinţelor, în timp ce pentru femei, aşa cum se spune, sexul începe în creier. Nici în ceea ce le priveşte însă timpii de aşteptare autoimpuşi nu sunt aşa de ridicaţi cum s-ar putea crede, după cum relevă un studiu recent realizat în Statele Unite. Potrivit acestuia, o treime dintre femei cedează în mai puţin de o lună, 11% consideră că trei întâlniri sunt suficiente, iar un procent de 7% afirmă că acceptă imediat să întreţină relaţii sexuale, dacă bărbatul li se pare artrăgător. Circa un sfert dintre femeile chestionate au spus că preferă să aştepte cam trei luni înainte de a face sex cu un bărbat, în timp ce 10% au spus că au nevoie cam de jumătate de an. Numărul ultra-conservatoarelor este destul de scăzut. Astfel, 3% dintre femei au spus că nu acceptă sexul înaintea logodnei, iar alte 8% doresc să aibă mai întâi verigheta pe deget.
cand ochiul vede mintea se raneste , cand mintea staruie in imaginea desarta atunci vine dragostea , devina esti tu tarfo ca ti-au fugit ochi dupe barbatii...
Ce ti s-a intamplat tie, se poate intampla oricui, chiar daca nu exista diferenta de varsta mare intre soti. Fiindca exista prea putini oameni pe lumea asta care se casatoresc din dragoste 100 %. Hai sa fim sinceri: cati ne gasim jumatatea ( daca intr-adevar exista)? Poate dupa ani de cautari esti de acord sa te casatoresti cu cineva care nu e chiar perfect, dar cu care simti ca poti merge inainte. Dar socoteala de la inceput si fraza aceea doboratoare cu " la bine si la rau pana cand moartea ne va desparti".... te cam loveste,nu? Anii trec, apar probleme, poate boli, fiecare evolueaza in ritmul lui si te trezesti ca persoana de langa tine nu prea mai seamana cu cea pe care ai "luat-o" cu ani in urma. Pasiunea dispare ( daca nu e ajutata) si te trezesti ca faci.... ce? Mai ales daca apare si tanarul in peisaj. Am patit exact ca tine. In vara asta. Oficial sunt casatorita de aproape 10 ani, dar cu tot cu prietenia dinainte sunt 14 ani ( deci, cam pe unde te situezi tu). Singura diferenta e ca sotul meu e doar cu 3 ani mai mare ca mine. Dar diferenta e uriasa!!! Adica eu traiesc ( inca), iar el nu.... parca e imbatranit inainte de vreme. Iar preocuparile comune s-au cam dus pe apa sambetei. Si fiecare vrea sa faca altceva in putinul timp liber. Si avem si copilul aferent. Si a aparut si tanarul in peisaj, cu 4 ani mai mic. De fapt a aparut acum cativa ani, dar de-abia acum s-au "pornit" sentimentele. Care nu s-au materializat. Stii de ce? Fiindca el in final a spus NU. Eu n-am gandit deloc cu capul, dar se pare ca el a facut-o. A avut principii si nu a vrut sa strice o casnicie. Nu mai vorbim deloc, de 2 luni. Acum suntem si in orase diferite. Probabil ca nu vom mai vorbi niciodata, de intalnit... doar sa dam nas in nas in cine stie ce oras. A fost bine? A fost rau? N-am nici cea mai vaga idee. Nu mi-a trecut. Nu stiu daca si cand o sa-mi treaca. Fiindca mi-au "sfarait calcaiele", lucru care nu s-a intamplat cu sotul meu. Statistic, 70 % din persoanele casatorite recunosc ca si-au intalnit "jumatatea" prea tarziu. Trist, nu? Eu sunt din acei 70 %. Nu stiu cum va fi viata mea de acum incolo, dar incerc sa-mi ocup timpul 100 % cu orice. Ca sa nu mai am timp sa regret ce nu s-a intamplat.
...hrana si sexul sunt marile dorinte si placeri ale unui om normal... ...Creatia e intr-o uluitoare si fenomenala miscare continua...,a tine pasul cu ea,ar fi ca si cand deja ai ajuns in rai,insa,inca nu dispunem de capacitatile necesare,asta neinsemnand ca nu tindem continuu spre acest lucru. Sfaturi,niciunul din noi,nu putem pretinde ca am avea panaceul,eu in locul tau,asi iesi putin pe 'mal',detasat de ganduri,asi privi inima,asi asculta sufletul si asi adia cu gandul atat cuibul cald actual cat si posibilitatea imbunatatirilor lui sau din contra parasirea lui...,a trai clipa ta de fericire prin nefericirea celuilalt,nu e corect,intai poti,doar sa vrei,sa achiti macar nota de plata locului unde ai cunoscut fericirea,chiar daca localul va intra in faliment...te asigur totusi ca sotul tau va intelege si daca te iubeste cu adevarat,tot el va fi primul dintre cei care-ti va sterge lacrimile de pe obrajori dupa ce toti iubitii vor fi plecat...
Comentariile intepatoare presupun ca vin de la acei oameni care au impresia ca au dreptul sa judece. Nu pune la inima. Este, in primul rand, viata ta, sa nu uiti asta niciodata. Da, alegerile pe care le facem ne conduc inr-o directie sau alta. Viata nu se opreste cat timp inima iti bate. Fiecare om pe care il intalnim isi pune amprenta, mai mult sau mai putin, in sufletele noastre, in ceea ce devenim, in ceea ce alegem s.a.m.d. Daca ar fi sa plec urechea la comentariile rautacioase as adauga ca si el, sotul au, si-a asumat alegerea pe care a facut-o, cu atat mai mult ca varsta isi avea experientele ei la acea vreme. Nu esti tu vinovata. Priveste profund si sincer in tine si vei gasi, cu siguranta, raspunsul. Doar tu stii cel mai bine ce ai nevoie! Orice ar fi, iti doresc sa te bucuri de viata!Chiar e doar una. Cu sau fara sotul tau.
stii ca intotdeauna constiinta si inima nu sint deacord...dar tu trebuie sa ajungi sa le aduci la acelasi nivel si deabia atunci vei reusi sa iti iei o decizie. Gindeste bine cea ce iti doresti de la viata ta ,ceace vrei sa ai si ceeace nu vrei sa ai pt ca intotdeauna ceva o sa iti lipsasca acum ai familia si liniste dar nu mai sunt sentimente dar dupa acea o sa ai sentimente si e posibil sa nu mai ai nimic din ce ai acum gindeste bine la tot ....DAR sa nu uiti nici ca ai doar o singura viata si daca nu o traiesti acum ,trece si nu o mai gasesti niciodata ....
Consider ca ar trebui sa afli cat mai multe detalii despre barbatul mai tanar de care esti indragostita...cu siguranta te-a simtit vulnerabila si dupa cum ai mentionat anterior in postarea ta stie pe ce butoane sa apese...orice barbat la varsta lui stie...pana cand nu-i cunosti anturajul, pana cand nu ai date concrete cu privire la statutul sau anterior, familie, profesie NU MERITA sa distrugi familia ta.Pe de alta parte lui ii convine aceasta pozitie.Daca ar avea o situatie financiata destul de buna si ar fi un tip echilibrat nu ar investi intr-o relatie cu o femeie casatorita.Eu consider ca e un egoist deoarece este constient de contextul in care te afli , de dualitatea careia trebuie sa-i faci fata si prefera sa iei tu deciziile in ceea ce va priveste.Unii barbati au moftul de a bifa in agenda si relatii cu femei castaorite ca sa isi demonstreze ca pot.Fluturii in stomac dispar, insa amintirile vietii in doi, ale inceputului vor ramane intacte in minte.Din cate am reusit sa observ, pari sa stii ce vrei si esti destul de ambitioasa incat sa duci la capat ceea ce iti propui.Un copil, o casnicie de durata, curajul de a te casatori cu un barbat divortat dar si dorinta de a-ti mentine un oarecare confort emotional si financiar, implicarea ta in bunul mers al afacerilor imi spun ca esti o femeie capabila, ambitioasa si loiala.Faptul ca ai avut o aventura nu te denatureaza dar nici nu trebuie sa te lege de un necunoscut care sa se bucure de meritele tale.Ceea ce ai devenit se datoreaza in mare parte si aportului pe care la avut sotul tau la dezvoltarea personala.Ti-a deschis ochii de pustoaica si ti-a ratat lumea...lucruri pe care nu foarte multe tinere au sana sa le experimenteze.Ti-as sugera sa dai o sansa casniciei tale si sa-i spui tipului pasager sa ia o pauza care spun eu va fi benefica si iti va da ocazia tie in primul rand sa reflectezi si sa discuti cu sotul tau despre ceea ce te framanta.Daca tot vei fi nefericita in relatie si totusi te vei simti destul de puternica sa iei viata de la 0 abia atunci ar fi momentul potrivit sa iei o decizie.Macar atat ii datorezi sotului tau. Don Juan va avea ocazia sa isi exerseze rabdarea si disponibilitaea de a se implica intr-o relatie serioasa si de lunga durata mai devreme decat crezi...s-ar putea insa nu alaturi de tine...mediteaza, acesta este sfatul meu
ai o singura viata, alege prioritatile care le ai nimeni nu o poate face in locul tau. Studiaza bine piata inainte de a face vreo miscare si dupa ce o faci du-te inainte nu te uita inapoi.Gandeste la rece fiecare miscare pe care o faci si nu regreta nimic.
In viata nu este totul doar alb si negru,trbuie sa faci un compromis.Daca iti vei refuza ceea ce-ti dicteaza inima si te vei lasa ghidata doar de simtul datoriei vei regreta.Oricum se pare ca casnicia ta merge datorita afacerii pe care o aveti impreuna.Te inteleg dar sa stii ca le poti avea pe amandoua atata timp cat nu te implici prea tare emotional.Barbatii o fac tot timpul.SUCCES.
Dpdv, al meu,,Cu sotul tau as face o consiliere, unde l-as invata sa se ridice la nivelul nevoilor tale, Se poate,, La cate pastile au aparut pe piata te poate face sa vibrezi ca la 50 , Nu k la 20,, unde in 5 min s-a terminat erectia.si te-a lasat nesatisfacuta.Iti garantez k barbatii ,,adevarati,, ci nu mosii de la tara munciti toti iau pastile. si au un mod de viata destul de ,, open mind''. ,,iar pe tine te-as sfatui sa faci tu primul pas la sustinerea lui morala, cu rememberu-ri k la acum 15 ani cand v-ati cunoscut,,cu mese romantice,, cu fapte si gesturi care le-ati trait in primii 2 ani stiute numai de voi. Si sa vezi atunci rezultatul schimbarii!!. In momentul de fata totul depinde numai de tine ,,,Stii vorba aia?,,femeia te ridica ,,femeia te coboara''! Daca-l mai iubesti,, al poti ajuta tu sa se simta k la 25ani, si rezultatul va fi pe masura asteptarilor. Cu respect,, Cornel F.
Da cind erai mai tinara, unde ti-a fost mintea? Nu ti-ai dat seama k odata cu trecerea timpului diferenta mare de virsta isi va pune amprenta pe relatie? Atunci nu te-ai gindit cum arata o femeie de 30 ani linga un barbat de 50 ani, k ar putea sa-ti fie tata? Cit crezi k o duce un barbat asa cum trebuie si pina la ce virsta crezi k mai e interesat un barbat sa-si traiask viata ? La 50 ani e k-m obosit, numai are energia kre o ai tu la visrta ta. Cel mai bine e sa-ti urmezi sentimentele, sufletul k asta ce-l mai important in viata; dar greseala ai facut-o cu mult timp in urma alegindu-ti un barbat mult prea matur pt tine.
daca viata ti-a oferit aceea satisfactie si placere nu o refuza. stiu ca este greu dar in viata nu conteaza numai situatia financeara trebuie sa existe si iubire placere satisfactie intr-un cuvant sa-ti traiesti viata iubirea este tot ce conteaza
Banuiesc ca tu ai fost motivul pentru care el a divortat.Acum dupa 15 ani petrecuti impreuna ti-ai dat seama ca e din alta generatie? Ce te-a atras la el tu avand 20 ani si el 40? Iti dai seama ca ar fi putut sa-ti fie tata? Eu zic ca tot banii sunt si acum motivul pentru care ramii alaturi de el, acesta a fost si motivul pentru care te-ai combinat cu el acum 15, ma insel oare, eu nu prea cred.Oricum el a fost fraier ca si-a parasite familia pentru o tinerica, era ceva previzibil , trebuia sa se gandeasca ca asa va evolua relatia voastra.El a primit ceea ce a meritat.Stii in viata primesti ceea ce culegi...
Am inteles.Inima e energia care ne da viata,tot ea are si dreptul suprem la decizie,subconstientul stie asta,insa legatura ei cu el se face constient.Cand vei putea crea aceasta legatura,nimeni si nimic nu-ti vor sta in cale spre realizarea dorintelor si necesitatilor tale,fara a rani pe nimeni,nici principiile,nici obligatiile si nici demnitatea.Daca nu creezi situatii spre scopul propus ,nici nu vor pica de undeva,nu,ulterior insa vei regreta amarnic ca nu ai facut nimic spre ati fi bine si va fi si mai rau. Ca femeie imi e imposibil sa cred,ca nu esti in stare sa ajungi dragostea din urma,imposibil,stiu ce spun...
Vezi, daca te mariti cu unu mai mare cu 20 de ani, asta ti se va intampla la un moment dat.
Posteaza comentariu