Este vital ca un model sau o actrita sa arate impecabil pe micul
ecran, pe coperta unei reviste sau pe scena. Insa responsabilitatile
make-up-artistului difera de la un job la altul deoarece fiecare tip de
lumina favorizeaza o anumita intensitate si culoare.
Nu exista cu adevarat secrete sau trucuri speciale pe care profesionistii
machiajului sa le pastreze doar pentru ei. Totul se bazeaza pe niste
reguli de baza care pot fi invatate si pot fi puse in practica de orice
persoana pasionata de domeniu.
Ceea ce face insa acest domeniu al machiajului sa fie atat de special
si incitant atat pentru make-up-artist cat si, in egala masura, pentru
privitorul interesat, este mediul pentru care machiajul este conceput.
In experienta mea profesionala am fost pus in ipostaze din cele mai
ciudate si asta nu neaparat din cauza machiajelor pe care trebuia sa
le realizez cat mai de graba din cauza tipului de sedinta foto la care
lucram (studio sau locatie), a tipului de film (alb-negru sau color)
si a tipului de lumina (calda/rece sau naturala/artificiala).
Toate aceste mici detalii adunate formeaza mediul de lucru care automat
capata unele specificitati care trebuie respectate si luate in calcul
incepand de la asezarea subiectului pe scaunul de machiaj si pana la
ultima tusa de culoare de pe fata pentru ca rezultatul final sa fie
compatibil cu asteptarile.
In televiziunea color proprietatile aditive ale luminilor colorate din
studio sunt folosite pentru a produce valori tonale, mai exact, lumina
joaca rolul decisiv in cromatica machiajului.
In cazul filmului, culoarea pielii este adesea afectata si pare
artificiala daca pelicula color nu este expusa in conditii corecte de
temperatura si de culoare. De asemenea, in acest caz machiajul mai este
influentat si de intensitatea luminii. Datorita acesteia, acest tip
de machiaj este adesea mat, cu putere mare de acoperire iar culorile
utilizate sunt si ele intense, puternic pigmentate si mate ca textura.
Televiziunea color nu reda culorile in acelasi fel in care le percepe
ochiul uman. Astfel o culoare verde va parea aproximativ la fel in lumina
de zi cat si in lumina artificiala deoarece vederea umana compenseaza
transformarile calitative ale luminii la un anumit nivel. Televiziunea
color, neavand o compensare automata, va produce culorile asa cum ochiul
le vede numai cu o iluminare care sa dea temperatura de culoare corecta
pentru care sistemul de televiziune este reglat.
Filmarile TV de interior folosesc pentru iluminare reflectoare care ard
la 3200 grade kelvin asa cum mijloacele tehnice color sunt reglate pentru
aceasta proportie.
In cazul pieselor de teatru, pe o scena, temperatura de culoare a
luminilor nu este importanta pentru o vizionare generala. Conteaza doar
intensitatea lampilor si felul in care acestea influenteaza machiajul
final si cromatica acestuia.
Desi curios, o variatie de doar 100 de grade kelvin pentru lumina de
3200 de grade kelvin din interorul unui studio poate produce un efect
care este cu adevarat sesizabil. Ea pare mai calda sau mai galbena la
3100 grade kelvin si mai albastra sau mai rece la 3300 grade kelvin si
astfel afecteaza machiajul subiectilor.
Acesta este motivul pentru care tonurile de maro sunt cele mai fidele
in lumina de televiziune, make-up-artistii apeland la aceasta culoare
cel mai des datorita rezistentei sale la astfel de variatii.
Machiajul de moda este poate cea mai complexa varianta a machiajului
in general pentru ca el trebuie sa combine trasaturile tuturor
celorlalte tipuri de machiaj la care se mai adauga o portie foarte
generoasa de creativitate. Si ca si cum nu ar fi destul de complicata
reteta, make-up-artistul trebuie sa fie mereu conectat la tendintele
internationale in domeniu, sa stie care sunt culorile care se poarta,
sa cunoasca ultimele texturi lansate pe piata, sa detina un simt al
esteticului foarte ascutit si sa fie capabil sa lucreze in echipa cu
stilistul vestimentar si hair-stylist-ul. In moda, mai mult decat in
celelalte domenii, imaginea unitara joaca un rol foarte important.
Machiajul de moda tine foarte mult de ideea de la care se porneste,
de tema aleasa. Nu exista niste limite clare in care sa pot spune ca se
incadreaza. Pentru ca daca ar fi sa ma opresc numai la aspectul tenului
de exemplu, in functie de perioada pe care dorim sa o recream, acesta a
trecut de la aspectul de masca la cel ultra-mat, de la opac, natural,
apoi la nemachiat, la lucios, la transpirat si apoi iar la lucios dar
satinat uscat in viitorul apropiat, asa cum il dicteaza defileurile de
moda pentru toamna-iarna 2003-2004, la curentul "art-show" in care pe
linia naturala se poarta pistruii iar pe linia de creatie se opteaza
pentru mastile Kabuki reinterpretate.
Ca sa ma opresc totusi la cateva trasaturi moderne pentru aceasta vara voi
vorbi in primul rand de culorile pentru pleoape care se poarta in acest
sezon, cele pe care le folosesc pentru sedintele foto ale revistelor de
moda.
In aceasta vara tendinta generala in moda se indreapta catre explozia
coloristica. Culorile cele mai electrice care pana nu demult nu puteau
fi decat stridente sau fosforescente in viziunea multora, acum devin
vedetele sezonului.
Texturile lansate aduc si ele ceva nou si ma refer in special la
gloss-ul pentru pleoape sau la mascara care invaluie genele de jur
imprejur. Cromatica este si ea cu totul speciala: roz, fuchsia, albastru
neon sau galben fosforescent. Tenul se pastreaza la limita naturalului
sofisticat alternand zonele mate cu cele sidefate.
Un astfel de machiaj trebuie creat cu foarte mare atentie si se gandeste
totul in echipa impreuna cu fotograful care are cuvantul decisiv caci
el este cel care decide schema finala de lumini.
In functie de lumina finala folosita si de caracteristica acesteia (calda,
rece, de neon, spot, continua, flash, ringflash, softbox samd.) machiajul
trebuie sa corecteze micile deficiente ale fiecarei categorii si sa se
impuna daca este cazul prin atributele sale: stralucire, excentricitate,
matitate, alternare mat/lucios, corectura cromatica."