Get out
-
3 0CAPITOLUL 1 -Introducere- Te intrebi "Cine sunt", "Ce caut aici", "Ce naiba vreau", "De ce aici". Sa-ti raspund la cea mai simpla dintre toate:sunt handicapata. Am incercat pe blogger, wordpress,wattpad si am ajuns la o concluzie:sunt handicapata din punct de vedere al tehnologiei. N am vrut sa incep cu un jurnal, ca sa fiu sincera, costa bani. Foile costa la fel si pixurile.Adica, daca tot platesc factura de internet la ce naiba as vrea sa mai dau bani pe celelalte? Asa ca lasa-ma sa-ti clarific cateva lucruri: Nu ma baga in seama, Nu imi raspunde, Nu ma critica si atunci poate o sa fim prieteni. Stai dracului deoparte de aici pentru ca imi apartine si nu iti bate capul sa primesti vreun raspuns. Multumesc anticipat. (Urmeaza capitolul 2). -Va urma-
-
CAPITOLUL 2 -O viata sanatoasa de 30 de minute... - Mda. Cam despre asta se vorbeste in pauza publicitara a stirilor, filmelor, emisiunilor: " Pentru o viata sanatoasa , faceti miscare de cel putin 30 de minute zilnic." Si zau daca in toti anii astia de cand se ruleaza mesajul s-a prins ceva de mine! Doar kilogramele pe care am inceput sa le depun si pe care nu le mai doresc. Asa se face ca intr-o dimineata mi-am spus: "Ba, astia au dreptate. Nu intotdeauna televizorul minte(frumos) poporul." Si mi-am pus ambitia dar si corpul la bataie.Pe bune, cat de greu ar fi? Hai ca incepem: Ziua1. Hotarasc(in cazul meu) ca cea mai buna miscare pentru mine ar fi alergatul. E usor, comod, necostisitor si o jumatate de ora e nimic in compatie cu trasul de fiare la sala. Ziua se termina cu bine, decid totusi ca sa evit acumularea febrei musculare, dupa cum auzisem la altii: Iau o aspirina. Ziua 2: Ma trezesc cu o usoara durere pe gamba dar nu ma descurajez. Inseamna ca lucreaza, corpul meu face efort(in sfarsit). Toti incearca sa-mi spuna sa fac o pauza dar ntt, pot mai mult. Termin programul de 30 minute, fac dus dar preventiv : Iau o aspirina. Ziua 3: Ok, de ce mama dracului nu ma pot ridica din pat? De ce trebuie sa ma ajut cu mainile de tablia patului cat sa ma pot impinge in picioare? Ah, chiar am facut febra, numai ca de data asta ma doare asa de tare incat inteleg mersul melcului si ma jur sa-l ajut sa se puna la adapost dupa ploaie(pentru a evita strivirea lui de catre trecatori grabiti). Dar nu ma descurajez nici de data asta. Iar cand vin de la alergat :Iau o aspirina. Ziua 4 : Simt ca ma descompun(la propriu). Incerc sa ma pun in miscare dar e greu ca dracu si incerc sa ma gandesc ca, la sfarsitul cursei ma asteapta un baton de ciocolata. Hai ca pot..dar realizez totodata ca trebuie sa maresc doza si : Iau doua aspirine. Ziua 5 : Muschii ma dor, splina ma doare, capul imi e ingreunat. Mor de-a binelea. Singurul regret este ca atat de tanara, mai am atatea de facut, de vazut, de trait! La dracu, pe langa batonul de ciocolata adaug si o Coca-Cola. Da,da, sunt acolo, la linia de finish. Numai ca ma asteapta doar : Aspirina mea afurisita! ....... Stii,am ajuns la ziua 10-a si tot corpul ma doare al dracului de tare si ma intreb totusi :" Pe bune? Mesajul asta chiar o fi adevarat sau e un pas mai grabit spre moarte? De ce ma-sa au taiat o partea cu durerea?" Vezi tu, cand au decis sa publice mesajul nu s au gandit o clipa la mine. Daca se putea(si se putea, teoretic vorbind) lasa corigent la educatie fizica eu nu treceam niciodata de clasa intai. Probele fizice erau un calvar pentru mine si uite ca de ce ti-e frica nu scapi. Sigur, te intrebi :" De ce naiba nu te lasi?" . Nu-ti mai da dracului cu parerea,macar acum cand incep sa vad rezultatele!
-
CAPITOLUL 3 -Te iubesc, draga mea- M-ai emotionat azi dimineata cand mi-ai spus "Te iubesc" si ma intreb de ce nu ne spunem mai des acest cuvant atat de mare! Ma faci sa ma simt atat de speciala cand ma suni doar sa ma intrebi "ce faci", "cum te simti", "esti in regula?","ai nevoie de ceva?" . Imi faci ziua mai frumoasa doar cand ma trezesc si vad ca am un apel ratat de la tine si iti tastez numele spalandu-ma pe dinti pentru ca nu mai am rabdare sa-ti aud vocea, sa te intreb "cum ai dormit", "la cat te-ai trezit","ai terminat cafeaua","ce gatesti azi". Asadar,te iubesc!: - Pe tine, care te plangi de atatia bani cheltuiti fara sa te simti catusi de putin vinovata pentru care el munceste pe rupte. Te admir draga mea ca stii perfect notiunea banului nemuncit, ca stii sa te mentii o femeie frumoasa si sexy chiar daca lumea te arata cu degetul ca "prostul munceste,desteapta ii cheltuieste". - Pe tine, care te plangi de barbatul care te inseala si iti vine sa te dai cu capul de pereti pentru ca esti prea slaba si de tot atatea ori te intorci la el. Imi placi draga mea, chiar daca ti-am tot explicat ca nu stii sa i-o tragi calumea,sa i-o tragi barbatului tau incat sa nu mai caute la alta ceea ce nu are acasa. Ti-am zis de atatea ori sa nu mai postezi in pudica si sa faci tot ce iti trece prin cap,sa-ti lasi fantezia libera. - Pe tine, care te plangi ca nu mai poti cu copilul,desi ai o gramada de optiuni cu cine sa il lasi ca sa iesi in lume, dar nu o faci de frica sa nu cumva sa fii criticata ca fiind o mama denaturata. Ti-am spus atunci sa iti bagi ceva in gura lor si sa nu mai fii bufonul lor. - Pe tine, care te plangi ca nu arati tocmai fotomodel dar vrei sa porti rochii scurte si pantaloni pe buci dar lumea isi da coate cand iti vede celulita. Ti-am spus atunci ca,daca tu te simti bine in pielea ta(si o faci),sa nu te mai gandesti la vad ei in plus. - Pe tine, care esti instabila si oscilezi de la sot la amant fara sa stii la care sa renunti. Ti-am spus atunci sa incerci sa te gandesti bine la ce vrei sa nu fie prea tarziu si sa ramai doar cu regretele dar si cu renumele. - Pe tine, care ai atatea nemultumiri legate de viata pe care o ai, incat incepi prea bine sa devii frustrata si pe bune,nu te caracterizeaza. Ti-am spus sa iti faci o lista apoi sa dai glas cerintelor tale si mai apoi sa le transformi in realizare. Pe tine,pe tine, pe tine ... Te iubesc neconditionat si infinit pentru ca imi suporti toanele,isteriile, nebuniile, felul meu direct de a vorbi, critica, judeca. La dracu daca pot trai fara voi, imperfectelor. La dracu ca ati tinut cont de cele 3 reguli :1. Nu ma minti; 2. Nu ma insela; 3. Nu ma folosi Rahat! Credeam ca-mi va fi usor si ca ma voi debarasa de voi pe-atat de repede pe cat ne-am cunoscut, in repezeala , dar au trecut 4 ani si voi nu ati disparut niciodata si pe naiba daca vreau s-o faceti. Te iubesc!!! -Va urma-
-
CAPITOLUL 4 -Te detest,naibii- Da, te urasc pentru faptul ca pana la varsta asta in vocabularul meu nu exista cuvantul asta,desi o fac din suflet! Da, te urasc pentru faptul ca ma trezesc cu tine in gand, jiinduind dupa tine mai mult ca dupa aer! Da, te urasc pentru faptul ca respir mai greu si asta numai datorita tie. Da, te urasc pentru faptul ca nu pot sa-mi permit o vacanta exotica mai departe de 4-5 ore de mers cu avionul pentru ca imi vine un dor enorm de tine. Da, te urasc pentru faptul ca-mi scurtezi viata pentru ca sufar daca nu te am langa mine si desi stiu ca imi faci rau tot te cumpar de la primul magazin desi te-am lasat intentionat acasa. Si pentru ca mirosi urat pe haine, si pentru ca trebuie sa imi spal parul des, si pentru ca ..si pentru ca.. Te urasc,te urasc,te urasc!!! Si stiu ca o sa-mi spui de ce naibii nu ma las, dar imi dai atata dependenta incat stiu ca acum, dupa ce voi trimite postarea, ma voi ridica,te voi lua in gura si te voi savura. Te urasc tigara, te urasc pachet, te urasc vointa!
-
CAPITOLUL 5
- Ma sinucid -
Exista in Cartea despre Facerea lumii ziua 7-a, a odihnei. Si eu abia o astept. Astept sa dorm cel putin pana la orele 10 doar ca tu te apuci sa bagi aspiratorul care imi face ca rotitele sa se invarta si indiferent ca imi pun perna pe cap tot aud cum dai cu el in toti peretii, vuietul lui. Mda, am nevoie de cofeina sa incep sa functionez intr-o zi de duminica inca de la ora 7.30! Presupun ca toata saptamana ai fost tare ocupat , desi stiu ca n-ai serviciu. Stiu ca freci menta prin vizite sau o arzi pe calculator cu muzica in blana asa ca nu ma mai deranjez sa-ti bat la usa pentru ca stiu ca n-ai sa raspunzi. Nu de teama de ce o sa fie la gura mea, pur si simplu nu o sa auzi. Si acele nopti cand te apuca sa faci cada la 1 noaptea, cand tevile zvacnesc si apa imi suruie in cap! Dar nici atunci nu te deranjez de teama ca o sa fii cinic si o sa ma inviti sa ma racoresc si eu! Si nici acum, cand e ora dupa amiezii si am dracului nevoie de odihna ca sa pot functiona inca o saptamana plina, ocupata , obositoare daca tu toci vinetele sau ce mama naibii ai toca! Sau poate vrei sa toci doar nervii mei.
M-am gandit sa ma mut la casa, dar si acolo s-ar gasi un tacanit care sa isi puna casa langa mine, care sa isi cheme amicii la un gratar cu muzica la maxim, sau unul care sa vrea sa traiasca bio si sa-si creasca cateva oratanii prin curte. Asta ar mai lipsi, sa-mi dea cocosul desteptarea daca nu guitatul vreunui porc cu burta chioraindu-i.
M-am gandit chiar sa ma mut in Alaska, dar stiu ca nu m-as descurca cu vremea.
Asa ca m-am hotarat: ma sinucid!
Doar ca vezi tu, vecine, n-o sa-ti dau chiar acum satisfactia, o s-o fac alta data pentru ca momentan iata ce o sa fac: ma voi ridica, imi voi face bagajul si voi merge putin la plaja, macar pana cand termini cu vinetele astea, stati-ar in gat! Si poate pana revin chiar iti vor sta si atunci scap dracului de tine si de stresul pe are mi-l produci!
-Va urma-
Acest mesaj a fost editat de către GirlOnline: -
CAPITOLUL 6 -Un suras de dimineata, cat o mie de zambete perfecte- Dimineata, ca sa pot functiona la capacitate maxima am nevoie de o dubla doza de cofeina. E un ritual repetat: dupa doza de acasa, trec pe la cafeneaua asta, zi de zi. Si o iau la pachet. De ce sa stau inchisa pe o vreme ca asta sau chiar intr-un fotoliu pe terasa cand o pot savura chiar in parcul din fata dincolo de privirile tuturor, dincolo de zumzetele care sa ma sacaie si care imi zgarie timpanele. N-am nevoie de toate astea, doar de sorbitul in liniste si de o carte buna sau ziarul local. In functie de stare. In fiecare zi ma bucur de linistea diminetii si de huruitul motoarelor din traficul nenorocit care polueaza aerul si asa greu respirabil pe timpul asta canicular. Macar atat pot face, macar atat imi permit. Aud harscaitul unei maturi in apropiere, semn ca femeia asta isi face treaba asa cum in fiecare dimineata o face. N-am ridicat nici macar o data ochii sa vad cine e, ce varsta are, de ce face jobul asta atat de plictisitor. Imi dau seama imediat ca, daca toti ar fi destepti atunci nimeni nu ar face munca de jos. O munca grea si prost platita. Ma simt de parca as judeca si jur ca n-am avut intentia. Ma simt prost. Traversez parcul pentru prima data de cand ma asez, intru in cafenea. Barmanul se uita mirat, crede ca ceva e in neregula cu latte-ul ce tocmai mi l-a facut. Prea mult zahar, desi am renuntat de cand cu alergatul sau prea mult lapte. Ii fac semn sa se linisteasca si comand inca unul. De data asta tot la pachet. Omul crede, probabil, ca m-am facut zob azi noapte si inca nu m-am trezit complet. Nu are rost sa ii explic intentiile, doar ii multumesc si ii zic simplu "pe maine". Zambeste la randul lui si imi ureaza "o zi buna". Ochii! Mana...surasul femeii ma urmareste inca de dimineata de cand i-am oferit-o si nu inteleg cum un gest atat de mic face diferenta pentru femeia asta, atat de mult insemnat pentru ea. Zambesc aiurea de parca mi-as imagina cine stie ce scenariu cu "happy end" si stiu ca toti ma privesc pe sub ochi si isi inchipuie ca azi noapte a fost seara cea mare. Sa mori tu, barmane! Chiar am o zi buna! Chiar daca am pornit de acasa total convinsa ca o sa fie o zi ca oricare alta din cursul saptamanii. Azi, invat pentru prima data in viata:un gest cat de mic, face o diferenta atat de mare. In viata mea, cat si a celui de langa mine. -Va urma-
-
COMMENT
-Ceea ce rar o sa fac-
Draga cititorule,
Asta trebuie sa vina din strafundul putului gandirii tale, daca m-ai lovit cu o nestemata ca asta. Oh, si crede-ma! Ti-as "ute" chiar eu una in momentul asta, dar virtual, crede-ma, nu are nici un haz. Una peste ochi,dar apoi nu ai mai putea citi, una peste gura,dar apoi nu ai mai putea vorbi, chiar una dupa ceafa dar apoi imi este ca nu ai mai putea gandi.
Asa ca daca tot am terminat cu atata "utut", da-mi voie sa te iluminez: Nu, nu este un jurnal de slabire ci doar niste momente si trairi in anumite perioade ale vietii cand vrei sa te exprimi insa ti-o faci doar tie, atunci cand iti vorbesti si vrei ca doar tu sa te auzi. Si sa nu imi spui ca tu nu ai facut-o niciodata(sa-ti vorbesti). Vezi tu, stiu ca te intrebi:"bine,bine, dar de ce o scrii?". Ei bine, draga cititor o fac pentru ca esenta consta in faptul ca poate,doar poate, si exista o sansa(cat de mica) ca poate cineva care citeste sa fi trecut prin situatio de astea si sa stie ca nu e singurul sau pentru a patra oara,poate, sa se inspire din ceva din rahatul asta insirat pe aici.
Acum, sper ca atunci cand m-am hotarat sa ma mut aici,cu catel, cu purcel, n-am ofensat pe nimeni si daca da, scuzele de rigoare.
Acum, cititorule, m-am razgandit. In loc sa-ti "ut"una, te sarut pe obraz si iti doresc o zi buna si plina de evenimente cat mai placute. -
CAPITOLUL 7
- Darul meu -
Imi plac schimbarile. Mult. Imi place cand se intampla ceva care iti schimba cursul vietii si cand de acel ceva depind toate celelalte lucruri. Poate ca mi-ar place si acel ceva de care a depins viata ta intr-un moment anume, numai ca nu imi place atat de mult cum te-ai schimbat si nici ceea ce ai devenit. Stiu ca acum ai multe alte lucruri la care sa te gandesti, de care sa iti faci griji dar nu imi place modul in care le faci fata si nici persoana care ai devenit. Ma doare faptul ca nu mai sunt prima la care apelezi cand ai o problema de teama ca nu o sa te mai inteleg, de teama ca nu o sa te incurajez, de teama ca voi judeca deciziile tale dar cel mai mult ma doare ca nu ai incredere ca te voi sustine si ajuta in orice ai face. Pentru ca te ador naibii si orice ai zice/face nu m-ar durea deloc in comparatie cu ce nu faci deloc!
Eram prima persoana la care dadeai fuga sa imi povestesti, cu care sa te sfatuiesti si apoi ai renuntat la toate astea. Poate ca si eu m-am schimbat si de proasta ce sunt nu imi dau seama sau poate ca amandoi ne-am lasat dusi departe de alte probleme si la un moment dat n-am mai stiut cum sa le facem fata. Nu stiu.. Nu mai stiu.. Si nici nu vreau sa stiu...
De un lucru insa sunt sigura: Inca de cand am deschis ochii pe lumea asta am fost lovita de darul asta divin, de a face parte din viata ta si nu o sa las lucrurile sa devina mai stranii si straine decat sunt acum. Te ador naibii frate, si lumea mea se destrama fara tine in jurul meu. Nu stiu sa traiesc fara tine, sunt inexistenta fara tine, nu am nici o valoare atata timp cat nu esti langa mine. Si sa mor eu daca mai las o zi sa treaca fara sa clarificam treaba asta. Asa ca uite: eu o sa te sun, tu o sa imi raspunzi, eu o sa iti turui cat ma tin corzile vocale si atunci tu o sa-mi spui, razand:"nu esti normala la cap". Si atunci, in chiar acel moment, o sa te contrazic si iti voi spune:"gresesti,abia acum intru in normalitate".
Pentru ca da, esti totul pentru mine si nu e nevoie sa iti spun in mod repetitiv ca mi-as da,la nevoie, si un rinichi pentru tine, pentru ca intelegi totul din priviri si din dragostea neconditionata si infinita pe care ti-o port. Si poate nu doar eu am fost lovita de divinizare, fie ca ai vrut sau nu, te-ai procopsit cu mine chiar de ai cerut-o sau nu. Gata,fii pregatit pentru ca in urmatoarele 5 secunde o sa ai un apel pe telefon...
1
2
3
4
5
.........
-Va urma-
Acest mesaj a fost editat de către GirlOnline: -
GirlOnline said:COMMENT
Acum, cititorule, m-am razgandit. In loc sa-ti "ut"una, te sarut pe obraz si iti doresc o zi buna si plina de evenimente cat mai placute.TERMINA PISI.
maine poimaine o sa vrei o cafea, un mic dejun. cum sunt unii, cum ii bagi la seama, cum sar pe tine cu pupaturi, linsete, chestii socoteli.
din punctul meu de vedenie poti sa scrii unde-ti trage tastatura mai bine, numai ca atunci cand o faci in spatiu public, sa nu te astepti ca lumea sa doar priveasca. suntem oameni si la comenatrii si fotbal ne pricepem toti.
-
COMMENT Pisi? Pe bune? Alta replica mai buna chiar nu ti-ai gasit? Adica zau, as rade numai ca nu pricep de unde as putea procura niste fete zambitoare(sper sa nu existe pe aici si sa nu-mi dau eu seama pe unde). Imi cer scuze sa te dezamagesc, peste micul dejun sar in fiecare dimineata. Asa ca n-o sa incep chiar acum,cu tine oricat de tentant ar fi.(Si aici te-ai alege cu un facut din ochi). Si nu, nu ma deranjeaza atata timp cat lumea pastreaza limita, doar nu m-am asteptat cand am scris ca lumea nu o s-o faca, atata timp cat o face in scop constructiv,elegant,frumos. Poate ca am fost tafnoasa cand cuvantul "ut" mi-a zgariat retina dar pune-o pe seama acelei perioada de luna cand sunt mai sensibila(si aici iarasi scot limba). Referitor la inteles, crede-ma,nu o face nimeni din moment ce sunt o neinteleasa de nimeni,dar totodata toata lumea ma intelege. Asa sunt eu. Oh! Si sa-mi fie cu iertare. Nici fotbalul nu-l inteleg, cu atat mai putin sa-l comentez. Dar tu,cititorule, esti liber sa o faci.
-
GirlOnline said:COMMENT -Multumesc Admin.Forum- Ti-as trimite o imbratisare dar la dracu aici se interpreteaza pe dos si n-as vrea sa o iau de la inceput cu tot procesul de explicatii. Inutile. Asa ca ma limitez la (si sper sa-mi reuseasca).
io d-abia astept. sa va imbratisati.
poate va si pupati.
Acest mesaj a fost editat de către igivansenior: -
GirlOnline said:. Si nu, nu ma deranjeaza atata timp cat lumea pastreaza limita, doar nu m-am asteptat cand am scris ca lumea nu o s-o faca, atata timp cat o face in scop constructiv,elegant,frumos.
pisi, din partea mea nu ai sa vezi nimic constructiv. dimpotriva voi incerca sa te enervez pana-ti iesi din pepeni, d-abia atunci consider ca esti incinsa si te voi invita la o cafea matinala. -
PS : ok, ca sa intelegi capitolul urmator, trebuie sa il impart in 3 subcapitole : inainte, dupa si acum. PS 2 : COMMENT Draga cititorule, poti scrie ce vrei numai ca este o problema: de scos din pepeni nu m-a mai scos nimeni de ceva timp, ani chiar. Dispun de o imunitate "iesita din pepeni" daca vrei si iti place expresia. Chiar mi-a trecut prin cap sa ma mut altundeva unde sa ma exprim liber, doar ca vezi tu...nu mi-e atat de cald, iar de infierbantat ti-ar fi cam greu. Considera-ma frigida . Dar ce pot sa-ti spun... Tu da-i inainte, vedem ce o iesi.
Acest mesaj a fost editat de către GirlOnline: -
CAPITOLUL 8
- 5 cuvinte si de 3 ori cacat-
INAINTE:
Detest ziua de luni. Mi se pare cea mai lunga zi din restul saptamanii, chiar daca vorbim aici despre acelasi anotimp sau luna. Chiar o urasc pentru ca mi-a rapit weekendul ce tocmai a trecut si care a fost totdeuna bun. Asa ca, si ziua de azi e tot asa: doar o zi banala in care trebuie sa imi fac prezenta. Nu e o placere, e doar obligatoriu.
Imi amintesc ca radeam de ceva, cred ca si asta era ceva banal daca nu imi amintesc despre ce. Ti-ai ridicat ochii dinspre ce parea a fi orarul si ai ramas cu capul intr-un fel ciudat. Asa de ciudat ca ti-as fi ras in nas, dar stiu ca a fost un zambet doar. Stiu atunci ce ai vazut: un chip frumos atasat la un trup dragut. Ti-am simtit privirea pe ceafa pana m-am asezat si mi-ai sustinut-o chiar si dupa ce m-am intors. Si la dracu, ai facut mai mult decat atat! Te-ai ridicat, ti-ai stans lucrurile si te-ai mutat langa mine. Fara "se poate","e ocupat", "e in regula", pur si simplu. Am catalogat intamplarea simplu: tupeu.
La sfarsitul zilei, desi incepuse sa ma irite faptul ca incercai sa faci conversatie si chiar sa ma enerveze de-a binelea intrebarile tale ai trantit doar " cred ca tocmai m am indragostit la prima vedere".
Ha! Ce prostie! Ce porcarie! Nu exista asa ceva! Ok, in chimie cred dar despre cacatul asta ce tocmai ti-a iesit din gura .. Aiureli.
Si tocmai de asta am ales a doua varianta din cele propuse de tine. Nenorocita de a doua! Pentru ca dintre adevar sau provocare e intotdeauna nenorocita de a doua.
Nu neg ca era o provocare, tocmai venita de la tine. Tipul nou, aratos( stai, ce imi pasa mie?) si cu tot cacatul asta dupa el despre "la prima vedere" care nu exista de fapt.
De ce dracului a trebuit sa imi dai doar doua variante? Sa-mi repeti intr-una, sau sa-mi arati. De ce sunt mereu doua? De ce nu trei, sau patru sau de ce pur si simplu trebuie sa existe conditionare? Pentru ca, chiar exista. Doar ca asta, aveam sa aflu doar DUPA.(care va urma).
-continuare-
Acest mesaj a fost editat de către GirlOnline: -
CAPITOLUL 8 -5 cuvinte si de 3 ori cacat-
DUPA
11 luni.
Aveai de suportat cel mai mare adevar din viata ta, acela ca eram o distrusa si atat de distructiva incat n-o sa vrei sa mai ai de a face cu mine. Cred ca mi-am propus asta inca de cand intrasem pe usa. De dinainte ca tu sa-mi fi facut propuneri. Inca de dinainte sa te muti langa mine. Ce dracu, de dinainte ca tu sa versi rahatul.
Am incercat prin toate modalitatile sa te resping, sa te injosesc, sa te indepartez. Doar ca erai atat de pasiv, calm, rabdator incat ma intreb care era mai nebun dintre noi.
Si atunci am aflat ca desi ai avut parte de sex, mult sex, eu am fost prima pentru tine : prima pe care ai dus-o acasa, prima care ti-a stat alaturi in cina de duminica in familie, prima pe care ai prezentat-o prietenilor. Prima in toate. Inafara, bineinteles de virginitate pe care nu ti-o mai puteam da, de la sine inteles. Mare scofala.
M-am inmuiat. Partea rea e ca, inca incercam sa iti fac zile fripte doar ca nu asa rau. Si atunci ai profitat maxim si mi-ai reamintit de pact. Nu tocmai convenabil din moment ce n-am stiut ca facusem chiar cu diavolul in persoana si nu stiam unde vrei sa ajungi cu asta. Prima data am crezut ca ai glumit, apoi ca tu ai pariat sau ceva de genul.. De fapt, tu ai pariat atat de mine incat ai stricat totul, dar cu totul altfel decat m-as fi gandit. Si m-am gandit la o mie de posibilitati dar la asta nu. Familie, casa, stabilitate, liniste, iubire..un roman de dragoste.Asta a fost oferta ta. Simpla, fara variante de data asta.Cacaturi d-astea care m-au speriat si care m-au facut sa iti torn rahaturi cat pentru tot anul. Ca mult nu mai ramasese din el. Pe bune? Pe bune? Ce mama dracului ai avut in cap? M-ai speriat omule! Chiar si atunci cand mi-ai spus ca te-am atentionat ca sunt o distrusa dar n-ai considerat ca era ceva de reparat. Chiar si atunci cand m-ai rugat sa iti mai dau timp. Chiar si atunci cand m-ai implorat sa nu fug pentru ca da, ajunsesem sa te iubesc mult,mult,mult, dar asta nu era parca de ajuns.
Trecusem de ceva vreme peste normalitate sau peste ce credeam pana atunci ca inseamna. Renuntasem la multe care pana atunci n-am realizat ca conteaza. Refuzasem sa te vad fericit pentru ca exista tot timpul ceva din care faceam si de care nu erai tocmai mandru. Realizasem in sfarsit ca iubirea este conditionata. Ca sa fii fericit, inseamna sa daruiesti, si ca sa primesti trebuie sa te conditionezi in anumite situatii. Sa-ti fie si tie bine, sa te simti implinit, sa nu ai nici un regret, sa te simti impacat. Probabil de aceea voiai sa ma repari. Daca pana atunci tot in ceea ce credeam era dragostea neconditionata, departe de dragostea la prima vedere,mi-ai zdrobit si ultima farama de definitie a iubirii. Si atunci am stiut: nu exista, nu o voi intalni niciodata. Si am fugit dracului cat m-au tinut picioarele. Timp de patru ani, si inca o mai fac(dar asta voi dezvalui in capitolul urmator). - Va urma-
Acest mesaj a fost editat de către GirlOnline: -
CAPITOLUL 8
-5 cuvinte si de 3 ori cacat-
ACUM
Dupa 4 ani am crezut ca totul a revenit la normal. Eu depasisem momentul, tu depasisei momentul. Nu te-am intalnit imediat, dar candva tot s-a produs inevitabilul. Am ajuns fata in fata.
Puteai sa ma ocolesti, sa te prefaci ca nu ma cunosti, dupa ce ti-am facut era de preferat. Viata mea mersese inainte, chiar intrasem in normal. Atat de normal pe cat credeam eu ca inseamna. Tot ce insemnase inainte. Tot ce insemnase dupa. Tot ce insemnase pana acum, in acest moment.
Doar ca tu a trebuit sa te opresti. In loc. In fata mea. Si sa ridici ochii. Si cand in sfarsit am avut curajul sa te intreb mi-ai raspuns scurt "nu asa cum mi-am dorit". Atat. 5 cuvinte. Despre atat era viata ta. Doar atat mi-ai dat pentru ca erai mai preocupat de cum era a mea, de cum fusesem in tot timpul asta, daca eu sunt fericita. Puteam sa iti raspund in o mie de feluri sau puteam sa mergem intr-un loc in care sa iti arat dar n-am ales nici una din variante. Pentru ca in sfarsit intelesesem cat de mult te-am distrus, cat de rau ti-am facut. Doar ca nu o sa stii vreodata asta pentru ca am ales tacerea. Nu o sa stii vreodata cate "n niciodata" au ramas nerostite- niciodata nu ti-am spus "te iubesc", niciodata nu ti-am spus "te vreau", niciodata nu ti-am spus "nici a mea nu e asa", niciodata nu ti-am spus "mi-e dor de tine", niciodata nu ti-am spus "de ce", niciodata nu ti-am spus un cacat de "iarta-ma"! Prea multi niciodata cu care trebuie sa traiesc. Prea multi niciodata nerostiti.
Am ramas doar cu aceste 5 cuvinte "nu asa cum mi-am dorit" si cu de 3 ori cacat: cacat ca a trebuit sa ridici ochii de prima data si ca a trebuit sa ma iei cu "prima vedere", cacat ca a trebuit sa imi propui ceva "pe viata",cacat ca a trebuit sa imi dai lumea peste cap cu cele 5 cuvinte din cate sunt pe lume, pentru ca au trecut inca multi ani de atunci si eu am ramas inca cu intrebarea "si daca...?".
Si poate ca ne vom reintalni din nou, doar ca si atunci nu voi rosti niciodata, niciodata, niciodata...pentru ca timpul nu m-a reparat, inca nu s-a inventat acea piesa lipsa. Imi pare rau..