Sunt fete pro-ana / pro-mia aici ?

  •  
    • 1620 mesaje
    13 Apr 2007, 17:57
    0 0
    Anemona, nu esti pe departe atat de naspa si de nevorbit tu pe cat te crezi.
    Si sa stii, ca daca te uiti mai bine, oamenii asa zisi normali au si ei niste bube la cap de-ti sta ceasul
  •  
    • 59 mesaje
    13 Apr 2007, 18:38
    0 0
    mi se rupe sufletul cand vad ce probleme au fetitele astea din cauza familiei si a neadaptarii... sa sti anemona ca suntem alaturi de tine, chiar daca (mie cel putin) nu ne e prea familiara problema, te sustineeem sa ne mai scri, suntem alaturi de tine
  •  
    • 156 mesaje
    13 Apr 2007, 22:09
    0 0
    Anemona ... nu stiu daca sfatul meu o sa te ajute cu ceva sau daca potzi (daca te lasa parintzii) sau tzi-ai dori ..dar pe mine stii ce m-a ajutat in problema asta ? Daca itzi spun cred ca razi. Catzelul Ma rog poate e gandire infantila dar eu cand aveam unele porniri il strangeam in bratze si plangeam cu el si reuseam sa ma opresc. Eu nu am practicat niciodata SI de tipul asta ..insa faceam altele Faceam chestii care desi nu mi-au lasat cicatrici or sa ma bantuie toata viatza . Of ...imi e si atat de greu sa zic ... sper sa nu va schimbatzi parerea despre mine si sa nu va suparatzi de o asa descriere. Uneori dupa ce mancam foarte foarte mult si stiam ca o sa vomit, vomam in punga ... oooof chiar imi e greu sa spun asta Si punga mi-o turnam in cap. Si stateam asa cu voma mea in par si pe fatza si pe gat cateva ore uneori pana stiam ca or sa vina ai mei acasa si trebuia sa ma spal. Nu stiu daca itzi potzi imagina cata durere simtzeam ... plangeam asa si imi juram ca nu o sa ma mai indop niciodata, iar daca o s-o fac tot ce vars imi pun in cap. Crede-ma ca ma uram atat de tare ... si atat de groaznice erau clipele alea si stiu ca or sa ma bantuiasca toata viatza ... Stiu ca nu e acelasi lucru cu ce faci tu, nici pe departe dar am scris asta pt ca vreau sa intzelegi ca stiu ce simtzi, ca stiu cum e sa te urasti atat de tare ... Problema mea era ca nu simtzeam dragoste in partea nimanui iar dupa ce mi-am luat catzelul, care ma iubea neconditzionat, cumva valoarea mea a crescut cu un gramuletz pt mine ..pt ca era un suflet care totusi ma iubea asta insemna ca valorez si eu ceva, macar putzin. Si am reusit sa ma abtzin de la multe lucruri rele pe care le faceam contra mea. Cu muuulte pagini in urma a scris runny desspre un jurnal, spunea ca daca scrii anumite lucruri in el atunci cand vrei sa itzi faci rau, dupa ce termini de scris o sa vezi ca dorintza de a-tzi face rau a disparut. Poate o sa ajungi si la postul ala. Si incearca sa faci ce a scris Scufita ca eu una vad logica si poate o sa reusesti sa faci fatza mai bine pornirilor astea. Te pup
  •  
    • 2520 mesaje
    14 Apr 2007, 04:17
    0 1
    Sa nu va mai cereti scuze niciodata sau sa considerati ca deranjati, noi nu putem face mare lucru ( multe dintre noi) dar putem sa va ascultam, topicul acesta este al vostru si regretul si durerea mea se intreapta spre faptul ca sintem neputincioasa in fata pb cu care sa confruntati si dupa cum au spus si restul fetelor, sintem alaturi de voi si chiar daca unele din noi scriem rar ( cum sint eu de ex) sa stiti ca citesc tot ce scrieti si ma gindesc la voi in fiecare zi.Si daca tac, tac ptr ca nu am nimic inteligent sa spun.
  •  
    • 2520 mesaje
    14 Apr 2007, 04:58
    0 0
    elenush, cred si eu ca ai dreptate cu catelul, dar nu stiu daca parinti anemonei i-ar permite, din pacate , din cit am inteles anemona, nu prea te intelegi cu ei.
    Acum ca va citesc pe voi imi dau seama cit de aproape am trecut de aceste pb. Cind eram copil, ma razbunam pe familie prin faptul ca nu mincam cu zilele si alte chestii si durerea cea mai mare a fost ca eram cu ei in casa si nu au vazut niciodata ca se intimpla ceva, stiu cit de mult poate sa doara cind te simti parasit si abandonat si cind nimeni nu intelege ca taci ptr ca asa stii tu sa tipi si ca induri ptr ca ti-e frica, ti-e frica de tine si de necunoscut.
  •  
    • 1620 mesaje
    14 Apr 2007, 09:41
    0 0
    A, da, bine ca mi-ai amintit, Elenush, pentru Anemona:
    Cand esti craving dupa o ciocolata, o crema, ceva... si vrei sa o mananci ca sa o vomiti dupa aia si sa te urasti, mai poti face urmatoarea manevra, care dealtfel se practica :
    Iei ciocolata, crema de vanilie, ma rog, obictul poftit, te duci in baie si te dai cu el pe piele. In cap, unde iti vine tie ideea si te duce creativitatea. Cu ciocolata poti sa-ti desenezi chestii pe piele
    Dupa care daca iti vine sa plangi, plangi. Oricat de mult. Iti va face bine-bine.
  •  
    • 33 mesaje
    14 Apr 2007, 11:11
    0 0
    Elenush ...si eu faceam cam acelasi lucru ca tine dar tu ai fost mai curajoasa si chiar ai spus. Spuneam in postul anterior ca si ce faceam eu pot numi SI chiar daca nu imi faceam rau fizic era o forma de automutilare sufleteasca ..faceam si altele nu doar ce facea elenush, lucruri care pt mine sunt de nerostit si pe care nu le-as putea povesti nimanui si cred ca nimeni n-ar trebui sa-si imagineze macar asemenea lucruri ..iar asta se intampla mostly in perioada mea de bulimie. Culmea este ca practicand anorexia nu am mai avut asemenea comportament insa nu din cauza ca n-as fi avut "pornirea" ..de multe ori cand greseam aveam imboldul sa ma pedepsesc dar fiul meu imi dadea putere. Si eu faceam ca elenush daca aveam asemenea ganduri ma duceam si ma jucam cu el si era atat de mic, ne neajutorat si de dependent de mine si ma iubea neconditzionat incat si pt mine crestea valoarea mea ...din cauza lui.
  •  
    • 27 mesaje
    14 Apr 2007, 11:27
    0 0
    Scufita crede-ma ca mi-as pune toata mancarea in cap si pe mine daca ar ajuta la ceva imi dau seama ca e greu de intzeles cum adica "nu ma pot abtzine" ... stiu ca toata lumea are pofte dar poftele mele chiar nu le pot controla ..NU POT Ba uneori chiar mananc atat de repede ca mi se taie respiratzia. Pe site-urile de recuperare pt bulimice scrie ca primul pas este sa te abtzii sa nu mai vomitzi si sa nu mai iei laxative, eu stiu ca ma pot abtzine de la asta adica desi uneori vomit involuntar pt ca mananc prea mult, de cele mai multe ori vars din voia mea deci m-as putea abtzine de la asta insa daca nu as vomita doamne m-as ingrasa ENORM ... cateodata mananc si 7000 de calorii pe zi daca va putetzi imagina asa ceva. Eu "pasul 1" adica sa nu mai vomit chiar NU POT sa-l fac. Pt mine pasul 1 ar fi sa nu mai poftesc pt ca daca nu potesc nu mananc si daca nu mananc n-am motiv sa vomit dar cum Dumnezeu sa fac sa nu mai am poftele astea ? Ma uitam aseara la Dansez pt tine la Andreea balan ... exact asa aratam eu. Nu eram slaba "moarta" de dus la spital insa chiar eram foarte subtzire si slaba Aveam 41 de kg iar acum am 50 la 1.62 m si deja sunt indesata daca m-as lasa sa mananc si sa nu dau afara as ajunge intr-o luna obeza. Scufita multumesc pt site-uri.

    Si vroiam sa spun de ce a scris elenush cu animalul mama nu m-ar lasa sa imi iau decat un hamster pt ca sta in cutie si nu face murdar si chiar imi plac hamsterii, imi plac toate animalele. Sunt tare dragutzi si simt si eu ca mi-ar face bine un animalutz dar un hamster traieste doar un an ... si n-as suporta sa ma atasez de el si sa-l am atat de putzin timp
  •  
    • 2576 mesaje
    14 Apr 2007, 11:38
    0 0
    Anemona, noi am avut un canar. Sta la el in colivie (poti sa-l lasi sa zboare prin casa cand nu sunt parintii tai), traieste 15 ani si este foarte simpatic. Eu nici nu prea consideram pasarile animale de companie pana sa-l cunosc. Poate a putea sa-ti iei o pasare. Papagalii sunt si mai prietenosi si se lasa "imbratisati".

    Eu citesc si ma ingrozesc. Am trecut de trei ori razant pe langa anorexie, nici nu stiu cum am scapat (poate din cauza ca a doua si a treia oara jena de a manca nu venea atat din interior cat de la cei din jur iar prima data a fost un strigat de disperare care a fost inteles inainte de a se ajunge prea departe) si este prima data cand imi dau seama (mai ales dupa ce am citit site-ul indicat de Scufita) ca tendinta mea de a ma pedepsi cand fac greseli este de-a dreptul nesanatoasa.
    Gata ma intorc in starea de ascultare.
  •  
    • 199 mesaje
    14 Apr 2007, 11:39
    0 0
    Anemona tot citesc ce scrii si am in minte o intrebare dar te rog nu mi-o lua in nume de rau ca nu te intreb cu rea intentzie . Tu vrei sa te recuperezi de ED ? Sau doar vrei sa te recuperezi de bulimie ca sa fii din nou anorexica ? Poate ca suna crud intrebarea daca nu vrei sa-mi raspunzi nu o face. Si mai vroiam sa te intreb cam care e relatzia ta cu parintzii tai ...stiu ca ai zis ca "foarte, foarte proasta" dar nu ai dat deloc detalii.
  •  
    • 2576 mesaje
    14 Apr 2007, 11:40
    0 0
    50 la 1.62 poate fi ceva mai mult decat iti doresti dar nu se numeste IN NICI UN CAZ grasa.
  •  
    • 27 mesaje
    14 Apr 2007, 11:53
    0 0
    myanonimus poate pt altzii nu sunt grasa (eu am spus ca sunt "indesata" nu neaparat grasa) dar pt ca stiu cum am fost ..stiu cum eram la 41 de Kg si stiu cum eram la 68 ... cand chiar ERAM GRASA. Eu am slabit mult in ultimul an jumatate cateva luni am reusit sa restrictzionez apoi am dat rau de tot in bulimie ... adica de slabit slabesc dar muuuult mai lent decat atunci cand restrictzionam, plus ca sunt in permanent pericol sa ma ingras foarte mult. Am cteva zile (2-3) in care reusesc sa restritzionez si mananc sub 600 de calorii, apoi am cateva zile in care mananc cu miile de calorii pe zi daca nu as voma cred ca m-as ingrasa cate 2 kg pe zi, NU EXAGEREZ. Probabil de asta ma intreaba Evita ce ma intreaba, eu am spus de la inceput ca nu sunt in recuperare ... acum ce imi doresc cel mai mult e sa nu mai am crizele de SI si sa slabesc. Vina vara si nici nu cred ca or sa mi se vindece urmele in doua luni cum o sa pot eu sa port tricou ? Ca aparatoare de incheietura (de tipul baschet) nu pot sa folosesc tot timpul ar fi suspect. Apoi chiar SUNT indesata (daca nu vretzi sa spun grasa) si nu ma suport asa nu ma recunosc imi vine sa ies din pielea mea ... Si cand eram slaba desi eram anorexica nu sufeream ca acum, va jur! Nu ma uram asa tare pana si cu mama ma intzelegeam mai bine, aveam un prieten ... si sa nu spunetzi ca e coincidentza pt ca stiu ca are MARE legatura cu faptul ca aratam mai bine ..si lumea ma placea mai mult si eu ma placeam mai mult

    Astazi o sa-mi incep sa-mi pac bank-ul acela (din link-ul Scufitei) poate ma ajuta macar cu SI ... cu poftele nu prea cred ... dar macar o sa incerc.

    M-am gandit si eu mai demult la canari si papagali dar aia canta si nu vrea ..mi-a zis clar ca ma lasa cu un hamster pt ca nu miroase, nu face zgomot, nu face mizerie si nu ocupa mult loc. Mai exista un asemenea animal de casa dar care sa traiasca mult ?

    O sa scriu imediat si despre parintzii mei am ceva de facut dar mai intru ca sunt singura in casa
  •  
    • 2576 mesaje
    14 Apr 2007, 12:02
    0 0
    Foarte putine canarite (femele) canta si cele care canta sunt foarte putin zgomotoase. Nu o sa o auda daca inchizi usa la camera. Papagalii au intradevar gura mare.

    Anemona, si eu am tot 1.62 si 50 de kg plecata de la un 42 de kg. Si eu am incercat sa slabesc cativa ani motivand ca eu am oase subtiri asa ca 50 este f mult (bine eu aveam sustinere, din pacate, din familie). Eu inteleg ca TU te consideri indesata, totusi imi vine greu de crezut ca cei din jur considera ca esti prea indesata. Dar in fine ma retrag si ii astept pe cei care stiu ce vorbesc sa intervina.
  •  
    • 161 mesaje
    14 Apr 2007, 12:06
    0 0
    Sau un porcusor de guineea ? E ca un hamster doar ca putzin mai mare cu blanitza si traieste vreo 7 ani ..nu cred ca face zgomot si tot in cutie sta
  •  
    • 1620 mesaje
    14 Apr 2007, 12:14
    0 0
    O sa incep prin a-ti spune ca ai pus punctul pe i.
    TU ESTI CEEA CE SE CHEAMA UN HAMSTER. Ceea ce accepta mama ta. Asta urla in tine. Ai fost crescuta ca sa fii CEVA care nu face zgomot, nu face mizerie, ocupa putin loc, intr-un cuvant, NU EXISTA.
    Daca ai puterea sa intelegi ca lipsa de control asupra mancarii este un SEMNAL DE ALARMA inconstient al PERSOANEI din tine, o sa ai puterea sa-ti faci si un plan. De viatza.
    Oamenii se cearta scuipa, pupa, impaca. Deci canta, tzipa, fac mizerie si ocupa loc in viata altor oameni.
    Tu TE URASTI ca nu faci nimic din toate astea.
    Sfatul meu e sa incepi sa intelegi citind si coping...
    Sa incepi sa te delimitezi ca interfata, sa gasesti solutie pentru momentele de urgenta in care simti ca nu existi si sa te agati de ceea ce cu siguranta ai, si anume dorinta de A FI O PERSOANA.
    Strangi din dinti, intri la facultate, citesti si lucrzi cu tine insati ( recomand cu mare placere Taiji Quan - se face in weekend dimineata gratuit in parcul Lia Manoliu) si iti faci viata ta, chit ca te mariti pentru asta.
    In toata lupta asta te va tzine in picioare aceasta NEVOIE INCONTROLABILA DE A FI O PERSOANA.
  •  
    • 1620 mesaje
    14 Apr 2007, 12:17
    0 0
    Si oricat de mare si disperata va fi ura fata de mama ta, va trece.
    Va veni si momentul in care ii vei intelege si boala de cap si limitele si o vei privi cu drag si compasiune.
    Dar e ceva drum pana acolo
    Hai, la munca!
    te sarut si sa stii ca suntem aici
    sa cautam o tzestoasa de uscat
  •  
    • 27 mesaje
    14 Apr 2007, 12:44
    0 0
    scufita_rosie pe cuvantul meu ca am inceput sa plang ... chiar cred ca asta ar vrea mama sa fiu, un hamster ... sa nu o deranjez cu nimic. Dar nu ai dreptate intr-o singura privintza, eu nu o urasc. Ea crede ca o urasc si ca tot ce fac e impotriva ei dar nu e asa chiar nu o urasc o iubesc. Poate si ea ma iubeste ca doar sunt copilul ei si asa ar fi normal dar NICIODATA nu mi-a aratat asta. Ziceam ca vb de ai mei de taica-miu nu prea am nimic de spus pt ca nu vorbim. Ai mei sunt divortaztzi iar de cand am picat la facultate taica-miu nu mai vb deloc cu mine. Inainte nu ne intzelegeam mereu ne certam zicea c-a crescut un animal nu un copil si mie imi venea mereu sa-i spun ca NU M-A CRESCUT EL SA TACA DRACU DIN GURA ca m-a crescut mama el n-a avut nici o treaba ! iar mama ... n a avut niciodata sa imi spuna un cuvant de bine , nici eu nu prea i-am dat motive. adevarul e ca sunt o mare dezamagire pt ea chiar nimic din ce fac nu imi iese bine ... am dat la liceu la profil real pt ca asa a vrut ea desi mie imi placea umanul si nu am reusit sa invatz luam note mici la toate materiile reale si aunsese sa ma certe si cand luam 10 la romana pt ca zicea ca fac asa in ciuda ei, ca sa-i fac ei rau. Can mai vin rude sau vecini pe la noi mereu se plange de mine ... si imi e rusine sa auda toata lumea ce spune pt ca nu are dreptate. ma face sado-masochista si le spune ca nu mai stiu ce sa fac sa o supar ca ma prefac ca ma sinucid ... SI NU ARE DREPTATE DELOOOC Mie nu-mi face nici o placere sa-mi fac rau iar ea zice ca-s bolnava si-mi place durerea apoi eu nu vreau sa ma sinucid ! Desi am contemplat ideea de multe ori NU VREAU sa fac asta pt ca nu vreau ca viatza mea sa insemne NIMIC ...pana acum nu am reusit NIMIC si sunt nimic daca mor asa ...macar o realizare sa am . E chiar contrariul eu ma tai ca sa traiesc, ca sa revin la viatza. Iar ea oricum nu stie uneori imi ridica cu fortza manecile dar niciodata nu am facut asta in fatza ei decat cand eram f mica la 4-5 ani. Crede ca ii arunc mancarea cand de fapt eu o mananc ... sunt un cosmar pt ea In plus mereu imi spune ca daca nu eram eu ea era si acum cu taica-miu si ca din cauza mea o sa ramana singura toata viatza. Va jur ca eu nu ma cert cu ea chiar incerc sa o evit daca iese din baie si eu vreau la bucatarie astept sa treaca ea ca sa nu ne "ciocnim" dar simpla mea prezentza in casa o enerveaza si mereu MEREU imi spune cat de nefericita o fac. Si nu o fac cu intentzie ea crede ca toata viatza mea o dedic sa-i fac ei rau .. nu stiu cum sa ma port sa nu mai creada si sa nhu mai simta asta eu nu fac scandal niciodata, nu ii arat vreodata ca ma tai, nu stie ca sunt bulimica ...dar o enerveaza si sa ma stie in casa
  •  
    • 27 mesaje
    14 Apr 2007, 12:56
    0 0
    De fapt stiu ca a inceput s creada ca sunt impotriva ei de cand eram eu mica. Eu am amintiri de atunci si stiu ca era foarte suparata si mereu plangea din cauza lui taica-miu iar eu la mintea mea de copil tembel mi se parea ca nu ma baga in seama si ma taiam pe maini si ma duceam asa la ea sa-i arat. Cred ca vreo 4-5 ani aveam nu mai stiu sigur cand am inceput oricum era inainte sa intru la scoala. Si cred ca ea de atunci a ramas cu ideea ca eu vreau sa o supar si sa-i fac rau. Chiar nu stiu ce minte cretina puteam sa am atunci dupa ce ca era suparata sa-si mai vada si copilul asa ..of ..e in mare parte vina mea pt ca ea crede asta acum as face orice sa-i schimb parerea dar orice incerc sa fac se termina prost
  •  
    • 33 mesaje
    14 Apr 2007, 13:00
    0 0
    Anemona tu portzi asupra ta o povara imensa si esti nedreapta cu tine
  •  
    • 1620 mesaje
    14 Apr 2007, 13:02
    0 0
    Anemona, tu esti copilul ei, responsabilitatea ei, nu ea copilul tau.
    Nu te acuza pentru minte cretina, erai un copil, ceea ce esti si acum.
    Este gresit sa credem ca tot ce nastem sau avem in jurul nostru trebuie sa ne deserveasca.
    Cat despre relatia ei cu tatal tau, iarasi, implicarea si vina ta sunt minime.
    Dar asta vei afla mai tarziu, dupa ce vei fi citit ...
    Dragutzo stiu ca e greu, ma doare sufletul, dar crede-ma singura vina pe care o poti purta este fatza de tine... daca nu te ocupi sa te scoti din starea asta.
    Fruntea sus, da? si citeste...
    Si du-te la Taiji Quan.